Audiere publică în PE privind protecția minorităților naționale autohtone

23.04.2015 | Parlamentul European , Protectia minoritatilor , Uniunea Europeană , Comisia Europeană , Inițiativa Cetățenească Europeană
  • Mărime
    text
  • Trimite prin e-mail
  • Tipăreşte

  • Trimite prin:
  • Share


Audiere publică în PE privind protecția minorităților naționale autohtone

Problema minorităților naționale autohtone a fost pentru prima dată pe ordinea de zi a Partidului Popular European în cadrul unei audieri publice organizate pe această temă miercuri,  22 aprilie, la Bruxelles. Concluzia specialiștilor internaționali și a reprezentanților sferei civile care au participat la eveniment a fost că trebuie formulate linii directoare PPE în acest domeniu. Documentul urmează să fie elaborat de către membrii PPE din Comisia Parlamentului European pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE).  

Prima sesiune de audieri, menită să examineze situația minorităților din Europa din punct de vedere legal, a fost deschisă de unul dintre gazdele evenimentului, deputatul european UDMR Csaba Sógor. Eurodeputatul a mulțumit Partidului Popular European pentru că a pus problema minorităților autohtone pe ordinea de zi, dând astfel un nou impuls protecției minorităților europene.

 

Csaba Sógor a subliniat că există o diferență uriașă  între cadrul legislativ existent privind protecția minorităților și ce se întâmplă în practică. În opinia sa statele membre ar trebui să conștientizeze importanța aplicării acestor legi, de aceea existența unui sistem de monitorizare ar fi un lucru binevenit. "Sunt optimist pentru că în ultimii ani problema protecției minorităților a primit un nou impuls în UE. Parlamentul European, întotdeauna un pioner în această privință, a solicitat deja Comisiei Europene să elaboreze și să pună în aplicare un cadru legislativ cuprinzător la nivel UE pentru protecția minorităților. La congresul din 2012 de la București PPE a inclus protecția minorităților naționale între prioritățile sale. În același timp, prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans a declarat în luna ianuarie a acestui an că trebuie să ne concentrăm mai mult asupra problemelor minorităților" – a explicat eurodeputatul.

 

Csaba Sógor a subliniat de asemenea, că trebuie să ne folosim de toate instrumentele juridice și politice disponibile în UE pentru a progresa în această chestiune. Acesta a subliniat că Tratatul de la Lisabona a consolidat baza legală pentru protejarea diversității culturale și lingvistice europene, că metoda deschisă de coordonare, care este o formă de cooperare interguvernamentală, ar fi  potrivită pentru a aborda astfel de probleme sensibile din punct de vedere politic și că Inițiativa Cetățenească Europeană este tot un instrument adecvat pentru a articula nevoile și aspirațiile minorităților. În opinia deputatului european am putea vorbi de realizări cu adevărat revoluționare în cazul în care instituțiile UE s-ar baza în mod constant pe documentele existente privind protecția minorităților, elaborate de Consiliul Europei, atunci când  recurg la interpretarea legală și politică a drepturilor minorităților la nivel european. În același timp, competențele Agenției pentru Drepturi Fundamentale al UE ar trebui să fie extinse,  astfel încât să se permită monitorizarea regulată a modului în care statele membre aplică legislația privind protecția minorităților.

 

Deputatul european UDMR a atras atenția asupra încălcărilor drepturilor comunității maghiare din România: limitarea folosirii simbolurilor, controversele constante pe tema plăcilor bilingve, și obstacolele legate de facultatea de limbă maghiară de medicină și farmacie la Târgu-Mureș. În opinia eurodeputatului aceste măsuri arată în mod clar că majoritatea privește comunitatea maghiară din România ca fiind cetățeni de categoria a doua. Sógor a reamintit, de asemenea, că Ministerul Afacerilor Interne din România consideră aspirațiile la autonomie ale comunității maghiare o chestiune de securitate națională. "Această audiere face parte dintr-un proces care poate conduce și la un raport al Parlamentului European în domeniu. Pe termen lung, noi ne-am dori să vedem recomandările Consiliului Europei incluse în cadrul legislativ UE, și solicităm promovarea acestei chestiuni cu fiecare instrument disponibil" – a spus Csaba Sógor.

 

Deputatul european din Ungaria, Kinga Gál și deputații maghiari din Slovacia Pál Csáky și József Nagy au fost de asemenea gazde a evenimentului la care a participat și coordonatorul PPE al Comisiei LIBE, Monika Hohlmeier. Aceasta a spus că Partidul Popular European intenționează să elaboreze o linie directoare privind politica protecției minorităților, subliniind importanța integrării și a diversității culturale, și nu separatismul. Evenimentul a fost moderat de deputatul din Tirolul de Sud , Herbert Dorfmann, și eurodeputatul german Michael Gahler.

 

Specialistul Agenției pentru drepturi Fundamentale a UE, Dr. Gabriel Toggenburg a subliniat importanța implementării eficiente a Convenției-Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale adoptate sub egida Consiliului Europei. Dr. Erzsébet Sándor Adjunctul Avocatului Poporului din Ungaria a arătat că este nevoie de un sistem european care să ofere informații imediate atunci când drepturile minorităților sunt încălcate. Profesorul finlandez Petteri Laihonen a arătat lipsa experienței statelor membre care au aderat la UE după 2004 în domeniul formelor de autonomie. Ca un exemplu de bune practici profesorul austriac Emma Lantschner a prezentat modelul politic din Tirolul de Sud, iar președintele Uniunii Federale a Naţiunilor din Europa - FUEN, Hans Heinrich Hansen a vorbit despre turcii din Grecia și minoritățile din Franța. Activistul român pentru drepturile omului Smaranda Enache a subliniat că protecția minorităților este o problemă morală în Europa de astăzi, fiind, de asemenea, o condiție pentru stabilitatea și bunăstarea unei țări. Co-președinta Ligii Pro Europa a mai arătat că în timp ce în unele state membre, diferitele forme de autonomie reprezintă o soluție acceptată pentru protecția minorităților, în țările din Europa de Est, cum ar fi și România, modelele de autonomie nu sunt considerate o soluție naturală. Josef Marko, directorul Institutului pentru Drepturile Minorităților al Academiei Europene de la Bolzano a explicat că rezolvarea problemelor comunităților minoritare a reprezentat o provocare pentru majorități în ultimii 200 de ani, iar guvernele au jucat un rol important în această chestiune.

 

Kinga Gál rezumat concluziile audierii publice: Tratatul de la Lisabona a pus bazele unui cadru juridic pentru protecția drepturilor minorităților, sancționând toate formele de discriminare, dar în absența unor provederi legale în dreptul secundar și a unor răspunsuri liniștitoare la problemele minorităților naționale tradiționale, tensiunile politice, conflicte și încălcările acestor drepturi apar în mod constant. Deputații PPE din Comisia LIBE intenționează să contribuie la rezolvarea acestor probleme în perioada care urmează prin formularea unei linii directoare în ceea ce privește politica protecției minorităților naționale autohtone.

 

 

Atenție! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.