Congres FUEN - dezbatere privind autonomia: fiecare minoritate are nevoie de soluții specifice, pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă

19.05.2017 | FUEN
  • Mărime
    text
  • Trimite prin e-mail
  • Tipăreşte

  • Trimite prin:
  • Share


Congres FUEN -  dezbatere privind autonomia: fiecare minoritate are nevoie de soluții specifice, pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă

Fotó: Mihály László

Prima dezbatere din programul de vineri al Congresului FUEN de la Cluj a fost organizată în parteneriat cu Universitatea din Glasgow, pe tema provocărilor din Europa Centrală și de Est a autonomiilor culturale.

David Smith, lector al Universității din Glasgow, a subliniat faptul că Ungaria a fost prima țară în regiune care a inițiat primii pași în privința autonomiei, atunci când, în 1993 a asigurat minorităților naționale un statut de autonomie non-teritorială. David Smith a adăugat că modelul ungar poate fi considerat un exemplu pe care Ungaria ar fi dorit să fie preluat și de acele state din regiune în care numărul membrilor aparținând comunității maghiare este semnificativ. Însă, în celelalte state din regiune, formele de autonomie culturală nu au fost aplicate, excepție fiind Serbia, unde s-a demonstrat faptul că autonomia culturală poate fi o soluție viabilă. Lectorul Universității din Glasgow, David Smith, a mai adăugat că este important să se analizeze și aspectele concrete ale autonomiei, deoarece, în țări precum Estonia și Rusia – în cazul cărora vorbim despre continuarea tradiției sovietice – autonomia este mai degrabă simbolică, în timp ce în Ungaria și Serbia putem vorbi despre o autonomie reală.

„Forma de autodeterminare care trebuie aplicată în cazul minorităților naționale este cea care garantează păstrarea identității lor pe termen lung”, a spus şi Korodi Attila, liderul deputaților UDMR. Korodi a reiterat faptul că UDMR, împreună cu reprezentanții celorlalte minorități din România, au elaborat, în 2005, propunerea legislativă privind statutul minorităților naționale, care a fost înaintată Guvernului de atunci, și care ar fi creat, inclusiv cadrul legal și instituțional pentru autonomia culturală, dar, cu toate acestea, adoptarea proiectului s-a oprit după aderarea România la UE.  Fiecare țară europeană trebuie să înțeleagă că nu poate fi folosit aceleași set de instrumente pentru perpetuarea tuturor minorităților naționale. Trebuie găsite soluții specifice, deoarece nu poate fi folosit același set de instrumente pentru minoritatea maghiară din România care are peste 1,2 milioane de membri și, la fel, pentru o comunitate minoritară care are 30.000 de membri. Trebuie  asigurat acel set de instrumente care garantează posibilitatea pentru minoritățile naționale să își păstreze identitatea. La nivelul Uniunii Europene, de asemenea, trebuie căutate soluții în acest sens. Trebuie elaborată o lege-cadru pentru minorități, care să fie obligatorie și pentru statele membre.  Cu acest scop am inițiat și Minority SafePack Initiative.

Vicepreședintele FUEN, Daniel Alfreider, deputat în Parlamentul Italian, a subliniat că este nevoie de o Europă a regiunilor diversă, fără frontiere, unde toate minoritățile naționale își pot păstra cultura și identitatea. ”Există un moment potrivit pentru toate, la fel și în cazul autonomiei, trebuie să așteptăm să sosească momentul oportun, deoarece presupune o responsabilitate uriașă faptul că ne asumăm anumite competențe. Noi, cei din Tirolul de Sud, ne confruntăm zi de zi cu acest aspect: ne străduim să gestionăm singuri, din punct de vedere administrativ, Tirolul de Sud”, a spus reprezentantul FUEN. (În regiunea Tirolului de Sud, 70 la sută din populație este germană, 25 la sută italiană, iar 5 la sută sunt etnici vorbitori de ladină)

Aș vrea să subliniez că nu există o strategie și o soluție unitară pentru problema tuturor minorităților naționale, trebuie să vorbim despre deziderate specifice și trebuie să găsim soluțiile adecvate pentru ca fiecare minoritate națională să își poată păstra identitatea națională. Ideea principală a autonomiei este să implicăm populația, să nu acuzăm statul, ci să ne asumăm problemele cu care ne confruntăm, dar să găsim soluții pentru acestea. Cred că acest lucru este modalitatea corectă în vederea progresului continuu și, astfel, se poate dezvolta o cultură a autonomiei. Autonomie înseamnă, de asemenea, că trebuie să gestionăm aceleași competențe cu mai puțini oameni, competențe care, de altfel, intră în atribuțiile liderilor unei țări întregi, însă trebuie să treacă un anumit timp până la formarea acestui nivel  de management puternic!”, a spus Alfreider cu privire la provocările autonomiei.

Stephanie Marsal, consilier al Înaltului Comisar pentru minorități naționale al OSCE, a declarat: ”Am recomandat o directivă care  arată că trebuie să convingem guvernele și minoritățile naționale să ajungă la un compromis. Rolul nostru este să reușim să găsim soluții  în privința relațiilor tensionate dintre societățile minoritare și majoritare. Înaltul Comisar pentru minoritățile naționale a stabilit un set de principii prin care pot fi evitate aceste tensiuni, deoarece protecția minorităților este responsabilitatea fiecărui stat din care acestea fac parte”. Consilierul a mai adăugat: „Comunitățile minorităților naționale nu trebuie să trăiască izolate de societatea majoritară. Indiferent de forma de administrare locală, trebuie luate în considerare drepturile minorităților naționale”.

Csergő Zsuzsa, lector al Universității Queens din Canada, a vorbit despre rezultatele cercetării efectuate timp de 15 ani în cazul a 6 minorități naționale. Studiul dovedește că minoritățile nu renunță la reprezentarea intereselor, iar în locul afirmării individuale, se  concentrează mai mult pe drepturile comunitare. În locul limitelor constituționale, minoritățile preferă  politica de partid și consideră o prioritate afirmarea intereselor comunității.

Votanții minoritari își exprimă votul în baza principiilor comunitare, susțin cauzele proprii. În locul radicalismului, minoritățile aleg partidele care reprezintă principii moderate, nu votează în funcție de preferințele personale, ci decid concentrându-se pe interesele comunității din care fac parte”, a subliniat reprezentata universității canadiene.

Pentru comunitățile minoritare din Europa acțiunea civică și demersul politic sunt două instrumente care trebuie folosite în mod complementar, iar acest lucru este valabil și în cazul Inițiativei Minority Safe Pack”, a subliniat europarlamentarul Iuliu Winkler la Cluj, unde, vineri, i-a salutat pe reprezentanții organizațiilor minorităților naționale, ai comunităților etnice și grupurilor lingvistice, prezenți la Congresul FUEN. ”Pentru noi toți, membri ai unor comunități minoritare din Europa, acțiunea civică și demersul politic sunt două instrumente complementare care trebuie puse în slujba aceluiași scop: viitorul sigur al comunităților noastre în locurile în care ne-am născut. Așa cum ideea Inițiativei Cetățenești s-a născut din această cooperare, din munca noastră în comun, așa sunt convins că pentru materializarea intenției noastre și pentru succesul Inițiativei Minority SafePack este nevoie de continuarea acestei conlucrări”, a declarat Iuliu Winkler, arătându-se încrezător că toate organizațiile minoritare vor depune toate eforturile pentru colectarea celor 1 milion de semnături și chiar mai multe.

În urmă cu peste 5 ani, ideea de a utiliza Inițiativa Cetățenească Europeană, instrument democratic al Uniunii Europene, în favoarea minorităților naționale s-a născut în Parlamentul European din colaborarea și gândirea comună a reprezentanților FUEN și ai Intergrupului pentru Minorități Naționale din legislativul european, a amintit Iuliu Winkler, adăugând că anul care urmează este foarte important din perspectiva muncii legislative pe care membrii Intergrupului pentru Minorități Naționale o vor desfășura în Parlamentul European.

”Dorim să pregătim cadrul legislativ pe care-l vom propune Comisiei Europene odată cu depunerea semnăturilor de sprijin. Acestea vor da greutate demersului nostru legislativ”, a afirmat deputatul european.

”Împreună vom reuși! Scopurile noastre sunt nobile. Demersul nostru este un demers profund european. UE se află pe calea căutării viitorului. Am convingerea că noi, minoritățile naționale și comunitățile etnice și lingvistice trăitoare în UE, nu suntem o povară pentru majoritate în regiunile şi țările noastre. Dimpotrivă, noi reprezentăm o bogăție de neînlocuit. Numai împreună cu minoritățile sale naționale, UE de mâine va fi completă. <<Uniți în diversitate>> este mai mult decât un slogan. Este chiar rețeta succesului UE”, a precizat Iuliu Winkler.

Prof. Petra Roter, președintele Comitetului Consultativ al Consiliului Europei pentru Convenția-Cadru privind protecția minorităților naționale, a vorbit despre provocările din domeniul managementului diversității, o problemă actuală a minorităților naționale din toată Europa. Potrivit afirmațiilor sale, cel mai îngrijorător este faptul că instituțiile guvernamentale nu își îndeplinesc obligațiile privind respectarea drepturilor omului și își motivează atitudinea prin faptul că, astfel, servesc interesele majorității. „Problema este că minoritățile sunt izolate, nu beneficiază de garantarea drepturilor fundamentale: accesul la educație, de folosire a limbii materne, afirmarea pe plan cultural și politic. Societatea este amenințată de accentuarea naționalismului”, a spus Petra Roter în mesajul adresat celor care consideră minoritățile naționale ca un pericol la adresa culturii și societății. 

Problema corupției paralizează sistemul democratic, iar problema minorităților este exploatată din cauza intereselor politice. Aceste provocări, în multe cazuri, fac imposibil accesul la drepturile minoritare. Trebuie să susținem și să încurajăm extinderea drepturilor lingvistice, adoptarea de noi legi privind protecția minorităților naționale, care să sprijine integrarea. Organizațiile internaționale au fost înființate în acest scop, să protejeze minoritățile și să susțină afirmarea drepturilor acestora”, a conchis Petra Roter

Vicepreședintele FUEN, Bernhard Ziesch, a susținut, în intervenția sa, că ”în privința implementării drepturilor minorităților naționale este importantă consultarea și dialogul continuu”. Moderatorul dezbaterii, membru al minorității sârbe din Germania, a mai adăugat: „În Germania gestionarea conflictelor se derulează într-un mod foarte transparent: prin comunicare și dialog permanent, astfel, identificarea soluțiilor este mult mai eficientă”.

Laczikó Enikő, subsecretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relații Interetnice, a vorbit despre activitatea din cadrul Departamentului, despre politica României în privința minorităților naționale, legislația din domeniu și despre stadiul aplicării prevederilor cuprinse în aceste legi, dar și despre inițiativele Uniunii referitoare la extinderea drepturilor pentru minorități. Potrivit afirmațiilor sale, în România, persoanele aparținând minorităților naționale își exercită drepturile într-un mod limitat, deoarece acestea se confruntă cu numeroase probleme în privința interpretării și aplicării acestor legi. Deși Departamentul pe care îl reprezintă depune toate eforturile să se conformeze diferitelor cerințe de interpretare, practica dovedește că legile nu sunt aplicate, iar problemele de interpretare continuă să apară: ”DRI subliniază în fiecare an necesitatea adoptării Legii statutului minorităților naționale, pe care Guvernul l-a înaintat încă în anul 2005 Parlamentului ”. Laczikó Enikő a mai subliniat faptul că ”trebuie dezvoltat și îmbunătățit permanent sistemul de protecție a minorităților naționale, care poate fi elaborat exclusiv pe baza instrumentelor democratice și dialogului constructiv ".

Deputatul european UDMR, Sógor Csaba, a afirmat că provocarea următoarei perioade va fi realizarea unei cooperări între comunitățile puternice ale minorităților naționale, națiunile puternice, și o Europă puternică. Această cooperare se va putea realiza doar dacă nu va mai exista dublu standard în politica de abordare a Uniunii Europene privind minoritățile naționale – a spus el.

„Este crucial pentru minoritățile naționale autohtone din Europa, ca să fie aplicate normele și documentele elaborate și ratificate cum ar fi Criteriile de la Copenhaga, Charta europeană a limbilor regionale sau minoritare sau Convenția-Cadru pentru protecția minorităților naționale”, a explicat Sogor. Despre inițiativa Minority Safepack Sógor Csaba a spus: „Această inițiativă este în folosul tuturor cetățenilor europeni și, astfel, trebuie să cerem sprijinul comunităților majoritare în timpul campaniei de strângere a semnăturilor necesare. Noi toți avem doar de câștigat cu această inițiativă”, a conchis membrul Parlamentului European.

 

 

FUEN este cea mai mare organizație umbrelă a minorităților naționale autohtone și reprezintă interesele a 100 de milioane de cetățeni europeni aparținând acestora. Cel de al 62-lea Congres FUEN se desfășoară în perioada 17-21 mai la Cluj, la Hotel Grand Napoca. La acest eveniment, găzduit de Uniunea Democrată Maghiară din România, participă reprezentanții a 50 de organizații membre, peste 300 de delegați și 50 de jurnaliști.

Atenție! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.