Cseke Attila: Am susținut în Senat modificarea legii privind organizarea judiciară, deoarece aceasta întărește profesionalismul și transparența în sistemul judiciar

20.12.2017 | Senat
  • Mărime
    text
  • Trimite prin e-mail
  • Tipăreşte

  • Trimite prin:
  • Share


Cseke Attila: Am susținut în Senat modificarea legii privind organizarea judiciară, deoarece aceasta întărește profesionalismul și transparența în sistemul judiciar

„Modificările legii care reglementează funcționarea justiției se bazează pe trei principii importante. Pe de o parte, transparența numirilor este consolidată în vederea evitării abuzurilor și se introduce principiul ocupării prin concurs a posturilor în mai multe instituții juridice. În același timp, se pune accent pe profesionalism prin impunerea unor condiții mai stricte pentru ocuparea anumitor poziții. În sfârșit, după 27 de ani, se pune în aplicare principiul egalității de arme între părți – acuzare și apărare – în sala de judecată. UDMR este de acord și sprijină aceste principii și, prin urmare, a votat în plenul Senatului pentru a modificarea legii care reglementează organizarea judiciară”, a declarat, miercuri, Cseke Attila, liderul grupului UDMR din Senat.

Potrivit declarațiilor sale, una din realizări este că  amendamentul  elimină concepția greșită conform căreia judecătorii și procurorii au același statut. ”Procurorul și avocatul trebuie să dispună de aceleași instrumente, drepturi și obligații, iar acest principiu ar trebui să se reflecte chiar și în așezarea sălii de ședință, iar procurorul trebuie să își aibă locul la același nivel cu avocatul apărării și nu cu cel al  judecătorului. Astăzi, din păcate, acest lucru nu este valabil în multe instanțe, ci ca moștenire a sistemului comunist, procurorul stă alături de judecător. Niciunde în lume nu se întâmplă astfel”, a explicat Cseke Attila.

Modificările votate includ înființarea unei secții pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori. Această secție va activa în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Competența sa este de a investiga infracțiunile comise de judecători și procurori. Procurorul-șef al organului de examinare este numit de Consiliul Superior al Magistraturii. În vederea asigurării profesionalismului, procurorul-șef și toți procurorii din cadrul acestei secții, trebuie să aibă o experiență de 18 ani, iar un alt criteriu prevede să nu fi fost sancționat disciplinar în ultimii 3 ani de la numire sau angajare și să fi lucrat timp de cel puțin patru ani într-un Parchet de pe lângă o Curte de Apel.

„Sunt impuse acum condiții profesionale mai stricte pentru procurori pentru avansarea în carieră”, a menţionat Attila Cseke care a adăugat: „Modificarea legislativă introduce, de exemplu, faptul că, în cadrul DNA, posturile de procurori pot fi ocupate numai prin concurs. Până acum, procurorii anticorupție au fost angajați pe baza unor interviuri. Totodată, în cazul DNA și DIICOT se impun cerințe profesionale superioare pentru angajare, procurorii trebuie să aibă cel puțin 8 ani de experiență profesională în funcția de judecător sau procuror".

Cseke Attila a precizat că unul dintre câștigurile pozitive, mult așteptate ale modificării legislative, este faptul că se va accelera finalizarea procedurilor judiciare. Având în vedere că motivările și comunicările hotărârilor judecătorești sunt în prezent foarte prelungite, proiectul obligă instanțele să redacteze și să publice hotărârile în termen de 30 de zile de la luarea deciziei. „Acest termen poate fi prelungit de maximum două ori”, a mai spus politicianul Uniunii.

Modificarea legislativă nu schimbă dispozițiile care până în prezent prevăd statutul independent al procurorului și nici faptul că în procesele judiciare, acesta să argumenteze și să tragă concluzii pe care le consideră justificate, bazate pe probele administrate.

Legat de asigurarea independenței justiției există prevederea care stipulează că ofițerii de poliție judiciari care lucrează pentru parchete, nu pot fi persoane care au cooperat sau cooperează cu serviciile de informații în sistemul comunist sau cel de după anul 1989.

„Ei trebuie să declare că nu au cooperat niciodată cu serviciile de informații”, a conchis liderul grupului UDMR din Senat.

Atenție! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.