Cseke Attila: Am susținut în Senat modificarea Legii statutului judecătorilor și procurorilor pentru că aceasta vizează tocmai instituirea unor mecanisme pentru independența justiției

19.12.2017 | Senat
  • Mărime
    text
  • Trimite prin e-mail
  • Tipăreşte

  • Trimite prin:
  • Share


Cseke Attila: Am susținut în Senat modificarea Legii statutului judecătorilor și procurorilor pentru că aceasta vizează tocmai instituirea unor mecanisme pentru independența justiției

”Este în interesul tuturor cetățenilor să trăiască într-un stat de drept în care separarea puterilor nu este doar o iluzie, într-un stat capabil să renunțe la moștenirea comunistă, care se reflectă în multe privințe și în statutul judecătorilor și procurorilor. Este necesară modificarea legii care reglementează statutul judecătorilor și procurorilor, deoarece aceasta vizează cu precizie separarea reală a puterilor în stat, garantarea independenței politice a judecătorilor și a procurorilor. Un număr semnificativ de amendamente depuse la Parlament au fost inițiate și susținute de organizațiile profesionale din domeniul juridic, iar majoritatea propunerilor sunt în conformitate cu acele modele și tendințe care funcționează bine în țările din Europa de Vest. Această tendință este dovedită și de faptul că am reușit să împiedicăm ca judecătorii și procurorii să își cumuleze pensiile cu salariul primit de la stat. Aceste modificări nu periclitează lupta împotriva corupției. De aceea UDMR a votat astăzi în Senat în favoarea adoptării modificărilor legislative”, a declarat Cseke Attila, liderul senatorilor UDMR, luni, după votul final privind modificarea Legii statutului judecătorilor și procurorilor.

Cseke Attila a precizat că UDMR nu a susținut nici în Camera Deputaților, nici în Senat acea prevedere legislativă care ar fi permis cumularea pensiei cu salariul pentru judecătorii și procurorii care continuă să activeze în sistem și după pensionare. În cadrul dezbaterilor din Camera Deputaților nu, însă în Senat au fost totuși aprobate argumentele Uniunii privind eliminarea cumulării pensiei cu salariul.

”Proiectul prevede că dacă cineva a lucrat în justiție timp de 25 de ani, în domeniile stabilite de lege, dar se retrage la pensie având funcția de judecător sau procuror, va putea continua să activeze și în timpul perioadei de pensionare. Aceasta înseamnă că poate primi, cumulat, pensie și salariu. UDMR a propus ca persoanele care se pensionează anticipat ca judecători sau procurori, să nu poată cumula pensia cu salariul primit de la stat. Am susținut că cei care doresc să lucreze până la împlinirea vârstei legale de pensionare să nu beneficieze de pensie și am prevenit, astfel, cumularea salariului și pensiei. Propunerea noastră a fost aprobată de Senat", a declarat liderul grupului UDMR din Camera superioară a Parlamentului.

Cseke a explicat că, potrivit legii votate de Parlament, nici măcar președintele statului nu poate interveni în procesul de numire a judecătorilor și procurorilor: ”Numirea judecătorilor și procurorilor se face exclusiv pe criterii profesionale, la propunerea CSM. Rolul președintelui a devenit unul formal, clasa politică nu poate interveni deloc în acest proces. Astfel, prin modificarea legii justiția nu este pusă sub control politic, ci dimpotrivă, se asigură independența justiției”.

Senatorul UDMR a adăugat că, potrivit noii legi adoptate, justiția devine independentă și de serviciile de informații.

"Suntem convinși că nimeni din România, care este implicat într-o urmărire penală sau într-o procedură judiciară, nu dorește să existe suspiciunea că procurorul care instrumentează cazul sau judecătorul care decide sentința nu este independent în acțiunile sale, ci colaboratorul, informatorul serviciilor secrete. Procedurile de urmărire penală și deciziile judecătorilor nu pot fi sugerate sau influențate de alte instituții, în consecință, de acum înainte, legea va sancționa dur încercările serviciilor de informații de a influența acțiunea judecătorilor și procurorilor. Totodată, judecătorii și procurorii au obligația să depună o declarație pe propria răspundere, prin care să demonstreze că nu sunt și nu au fost colaboratori ai serviciilor de informații”, a subliniat Cseke Attila. Legiuitorul UDMR a mai afirmat că, potrivit noilor prevederi legislative, informațiile, deciziile, hotărârile, protocoalele, ordinele și orice alte acte emise sau co-semnate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării sau de un serviciu de informații, care vizează sau are legătură cu justiția sunt informații de interes public și trebuie comunicate opiniei publice. Aici important este faptul că aceste informații nu vor mai putea fi secretizate, așa cum s-a procedat până acum.

Potrivit lui Cseke Attila, contrar informațiilor vehiculate în spațiul public, aceste modificări nu împiedică lupta împotriva corupției.

”Astăzi a fost adoptată o lege cu reglementări clare, o lege care se aplică tuturor, în mod egal. Am votat în favoarea separării carierelor judecătorilor de ale procurorilor. Judecătorii și procurorii trebuie să își exercite atribuțiile separat și independent unul de celălalt. A fost nevoie de această modificare, pentru că, până acum, legislația nu prevedea acest aspect. Într-un stat de drept procurorii nu fac parte din puterea judecătorească a statului, în România, totuși, toată procedura judiciară sugerează contrariul: de parcă procurorul care reprezintă statul, s-ar situa deasupra reprezentantului celeilalte părți, a avocatului, și ar fi la același nivel cu judecătorul. Procurorii trebuie să aibă aceleași pârghii, drepturi și obligații precum avocații”, a menționat Cseke Attila.

Modificarea legislativă prevede posibilitatea sancționării judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau dintr-o neglijenţă gravă, a comis o eroare judiciară. ”Dacă se dovedește că un judecător sau un procuror, cu rea-credinţă sau dintr-o neglijenţă gravă, a comis o eroare judiciară care a provocat prejudicii unei persoane, statul va avea obligația să tragă la răspundere procurorul sau judecătorul vinovat. Până în acest moment, statul nu avea această obligativitate, prin urmare nu aplică această prevedere. Partea vătămată se poate adresa statului pentru compensații financiare, după care statul va recupera daunele prin intermediul Ministerului de Finanțe. Toate acestea se derulează prin intermediul procedurilor din instanță", a explicat senatorul.

Prelungirea duratei cursurilor de formare profesională pentru judecători și procurori, de la 2 la 4 ani, iar a stagiaturii de la 1 an la 2 ani este în conformitate cu modelul de instruire vest-european și vizează o mai bună pregătire profesională a judecătorilor și procurorilor. În perioada frecventării cursurilor de formare profesională, după primul an, aceștia vor fi obligați să efectueze, la 6 luni, practică profesională în diferite specializări ale domeniului juridic.

”Conform reglementărilor de până acum, cariera de judecător era practicabilă chiar și la vârsta de 25 de ani. Judecarea unui caz de divorț, de exemplu, poate părea un proces simplu, care nu ar necesita o experiență profesională substanțială în acest caz. Cu toate acestea, procesul poate avea consecințe grave pentru cei afectați, deci este important ca judecătorul care ia o decizie să aibă suficientă experiență și înțelegere. În majoritatea statelor din Europa occidentală, nu numai vârsta la care se poate deveni judecător este mult mai mare, astfel încât nu se poate exercita această funcție înainte de vârsta de 30-40 de ani, dar în multe cazuri se solicită mai întâi și câțiva ani de experiență în avocatură sau procuratură. Nu este o coincidență, deoarece dintre avocați, procurori și judecători, aceștia din urmă sunt cei ai căror rang și responsabilitate este mai mare, deoarece ei sunt cei care iau decizii finale, formulează sentințe și înfăptuiesc justiția", a conchis senatorul UDMR.

Atenție! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.