“În România, problema minorităților naționale este departe de a fi rezolvată”- este opinia președintelui UDMR, Kelemen Hunor, exprimată în deschiderea lucrărilor Congresului FUEN, la Cluj-Napoca.

18.05.2017 | FUEN
  • Mărime
    text
  • Trimite prin e-mail
  • Tipăreşte

  • Trimite prin:
  • Share


“În România, problema minorităților naționale este departe de a fi rezolvată”- este opinia președintelui UDMR, Kelemen Hunor, exprimată în deschiderea lucrărilor Congresului FUEN, la Cluj-Napoca.

Foto: Mihály László

Diplomația română continuă să susțină că în România problema minorităților naționale este soluționată în mod exemplar. Noi, însă, spunem că, astăzi, această problemă este departe de a fi pe deplin rezolvată. În România, considerată de către autorități un model, niciun reprezentant al puterii centrale nu a dat curs invitației noastre de a participa la acest Congres. Președintele țării, Ministerul de Externe, dar nici Guvernul României nu au trimis nici măcar un mesaj de salut Congresului FUEN. Cu toate acestea, suntem considerați importanți: ne bucurăm zi de zi de ”atenția sporită” a autorităților române. Diplomația română a făcut un efort uriaș pentru a minimaliza importanța acestui eveniment”, a subliniat președintele UDMR.

Kelemen Hunor și-a exprimat convingerea că soarta celor 60 de milioane de cetățeni care aparțin minorităților autohtone din Europa și păstrarea identității acestora nu este și nu poate fi exclusiv de competența statelor membre ale UE, ci reprezintă o chestiune care vizează întreaga comunitate europeană.

Competențele UE s-au extins în permanență, statele membre au transferat o parte importantă din sfera lor de suveranitate Uniunii Europene. Acest proces va continua odată cu derularea reformelor și de ce să nu fim încrezători, de ce nu am putea considera că inclusiv cauza minorităților naționale autohtone poate fi atât de importantă precum, de exemplu, calitatea cărnii de porc sau de pui care ajunge pe masa consumatorilor”, a subliniat președintele UDMR, Kelemen Hunor.

Liderul Uniunii consideră că mesajul Congresului FUEN pentru majoritate este, în primul rând, nevoia de dialog, de deschidere și de colaborare, pentru că minoritățile naționale nu doresc să ia nimic din ceea ce aparține majorității și nici nu vor să fie asimilate. ”Împreună trebuie să găsim cadrul instituțional, politic și legislativ care să permită tuturor minorităților autohtone lingvistice, etnice și religioase să decidă liber asupra modalității prin care doresc să își păstreze și să își transmită moștenirea, patrimoniul cultural ”, a subliniat președintele Kelemen Hunor.

De când am demarat Inițiativa Minority SafePack, am redevenit importanți pentru diplomația românească. În mod constant ne creează o reputație proastă, spun lucruri neadevărate despre noi și intențiile comunității noastre”, a afirmat liderul Uniunii. Potrivit afirmațiilor sale, se spune despre Inițiativa Minority SafePack că are ca scop separatismul etnic, iar comunitatea maghiară din România ar intenționa să pericliteze integritatea teritorială a României.

Însă, realitatea este că ne dorim realizarea obiectivelor noastre în interiorul granițelor României, iar în acest scop ne folosim exclusiv de instrumentele politicii parlamentare”, a menționat președintele UDMR, Kelemen Hunor.

Recent, un secretar de stat din Guvernul României a declarat în mod fals că rezoluțiile și hotărârile pregătite pentru adoptare în cadrul Congresului FUEN ar viza obținerea autonomiei teritoriale.

Realitatea este, potrivit președintelui UDMR, Kelemen Hunor, că nu există un astfel de proiect de hotărâre. Liderul Uniunii și-a exprimat convingerea că România este un stat multinațional, iar comunitatea maghiară cere doar respectarea promisiunilor cuprinse în Rezoluția de Alba Iulia, din 1918, conform căreia maghiarii din România trebuie considerați factori constitutivi ai statului.

Înaintea aderării la UE, România și-a asumat responsabilitatea îndeplinirii criteriilor statului de drept, soluționarea în mod european a relației dintre majoritate și minoritate, retrocedarea comunității și bisericilor maghiare a patrimoniului confiscat abuziv de dictatura comunistă.

La sfârșitul anilor 90, Legislativul de la București a parcurs câțiva pași importanți în acest sens, pași care atunci păreau determinanți, iar, după aderarea la UE și NATO, s-a constatat un regres vizibil în acest domeniu.

Nu există un mecanism de control, nu există sancțiuni. Între timp au fost introduse mijloace pentru restricționarea drepturilor dobândite, pentru intimidarea liderilor din sfera politică și publică și pentru care nu prea găsim justificare; vorbim despre organele de verificare și de control, parchete și instanțele de judecată, practic, instituțiile justiției și mecanismele de forță. Lupta împotriva corupției este un pretext bun pentru încălcarea demnității persoanelor și instituțiilor”, consideră președintele Kelemen Hunor, reiterând cel mai recent exemplu în acest sens, situația Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureș.

Totodată, președintele UDMR a menționat faptul că primarul municipiului Cluj, fostul premier al României, astăzi ”nu a avut timp să participe” la eveniment, a trimis însă un mesaj în care repetă și detaliază mesajul pe care un fost ministru de Externe l-a prezentat în urmă cu câțiva ani, aici, la Cluj, când a fost sărbătorită semnarea de către România a acordului cadru privind protecția minorităților. ”Sărbătoarea de atunci a avut două defecte minore: unul a fost faptul că minoritățile nu au fost invitate la eveniment, iar cel de-al doilea a fost că ministrul de Externe de atunci a omis să menționeze că prevederile acordului cadru nu au fost aplicate”, a precizat președintele UDMR.

Primarul Clujului susține în scrisoarea sa adresată Congresului că, situația minorității maghiare este bună, însă președintele UDMR, Kelemen Hunor, îl contrazice în privința acestei afirmații: „Suntem totuși optimiști, deoarece constatăm că, după 27 de ani, în zilele precedente desfășurării Congresului FUEN, la una din intrările în municipiu au fost amplasate indicatoare multilingve cu denumirea orașului. Nu din proprie inițiativă, nu din bunăvoință, ci pentru că Primăria fost obligată de o sentință judecătorească să amplaseze aceste indicatoare”.

Președintele Kelemen Hunor a subliniat că această comunitate formată din 60 de milioane de cetățeni aparținând minorităților naționale din Europa, ar putea fi, ca populație, după Brexit, ca un al patrulea stat din Uniunea Europeană.

60 milioane de oameni. Nu trebuie să ezităm în a spune că este nevoie de noi, reprezentăm o valoare, generăm valori, suntem parte a marii comunități, pe care astăzi o numim popoarele, națiunile Europei. Nunquam Retro”, a conchis președintele UDMR, Kelemen Hunor.

Atenție! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.