Kelemen Hunor: ”Astăzi, România este, mai mult sau mai puțin, o țară liberă. De la schimbarea de regim, comunitatea noastră a reușit să obțină numeroase drepturi. De o parte importantă din aceste drepturi ne putem bucura, altele însă au rămas doar pe hârtie.”

16.03.2017 |
  • Mărime
    text
  • Trimite prin e-mail
  • Tipăreşte

  • Trimite prin:
  • Share


Kelemen Hunor: ”Astăzi, România este, mai mult sau mai puțin, o țară liberă. De la schimbarea de regim, comunitatea noastră a reușit să obțină numeroase drepturi. De o parte importantă din aceste drepturi ne putem bucura, altele însă au rămas doar pe hârtie.”

Foto: Banga Előd Ernő

Prezent la Salonta, la o ceremonie dedicată sărbătorii naționale a maghiarilor, desfășurată lângă statuia revoluționarului pașoptist Kossuth Lajos, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat  că, în opinia sa, România se află astăzi în fața unei răspântii. „România trebuie să aleagă între statul de drept, democrația parlamentară  și puterea invizibilă, dar autoritară. Trebuie să aleagă între respectul față de lege, clădit pe respectarea drepturilor omului - și ilegalitățile aflate în spatele retoricii demagogice, populiste. Trebuie să aleagă între drepturile care definesc libertatea - și îngrădirea acestor drepturi” a subliniat președintele UDMR.

Liderul Uniunii consideră că maghiarii din România nu trebuie să decidă ce vor alții, nu trebuie să se poziționeze de partea uneia sau alteia dintre taberele politice. „Noi luăm decizii corecte atunci când rămânem fideli valorilor și principiilor fără de care nu se poate trăi o viață demnă și liberă”, a spus președintele Uniunii, adăugând că puterile în stat trebuie separate și trebuie construit pe baza drepturilor fundamentale ale omului, pe drepturile care definesc noțiunea de libertate.

În România nu se mai poate vorbi despre existența unui stat de drept

Dar se mai poate vorbi oare în România despre un stat de drept, atunci când prevederea din Legea Educației cu privire la predarea în limba maghiară la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș nu a fost aplicată nici după cinci ani și nimeni nu este tras la răspundere pentru această situație? Ce fel de stat de drept este acela în care printr-un simplu demers al procurorilor, fără să existe o hotărâre judecătorească definitivă, este posibilă amânarea funcționării unei școli, până aproape de desființarea acesteia – cazul Liceului Romano-catolic de la Târgu Mureș, unde este pus în pericol viitorul acelei școli? Ce fel de stat de drept este acela unde procurorul îi întreabă pe părinți și pe elevi despre apartenența lor religioasă și le interzice acestora să facă declarații publice despre detaliile acestor interogatorii? Există cu adevărat un stat de drept atunci când nu sunt respectate acorduri cu privire la minorități, ratificate de statul român, sau dacă deciziile Curții Constituționale rămân simple cuvinte așternute pe hârtie? a precizat președintele UDMR. 

Concluzia președintelui Kelemen Hunor este aceea că, astăzi, în România, nu se poate vorbi despre existența unui stat de drept, că ne îndepărtăm tot mai mult de idealurile pentru care am ieșit în stradă în 1989, idealurile pentru care au luptat revoluționarii de la 1848. „Încetul cu încetul, vom avea de-a face cu un feudalism postmodern” , a spus președintele UDMR.

Liderul Uniunii a mai precizat că „statul de drept este în pericol și, odată cu acesta, este în pericol și libertatea – libertatea noastră a tuturor – a maghiarilor, dar, în curând nici libertatea românilor nu va mai fi în siguranță, pentru că privarea de drepturi și îngrădirea acelor drepturi care definesc libertatea, doar temporar  face deosebire între maghiar și român.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a adresat și un mesaj românilor, prin care arată că libertatea maghiarilor nu le știrbește cu nimic propria libertate. „Libertatea noastră de a continua să trăim ca maghiari pe pământul strămoșilor noștri, pe pământul natal, nu știrbește cu nimic libertatea lor. Nu este un delict să îți iubești propria națiune și trebuie să știi să o iubești în așa fel încât să nu aduci prejudicii celuilalt” -  a spus Kelemen Hunor.

Președintele Uniunii a mai spus că este loc suficient pentru păstrarea valorilor tuturor - limbă maternă, cultură, națiune. Astfel că și noi – purtătorii acestor valori – trebuie să avem loc unii lângă alții și să trăim în pace, libertate și egalitate. 

Potrivit președintelui UDMR, Kelemen Hunor, este trist că aceste subiecte mai sunt de actualitate la 27 de ani de la schimbarea de regim și este trist și faptul că, în timp ce sărbătorim ziua de 15 martie, trebuie să atragem atenția asupra iminenței pericolului de a ne pierde libertatea.

„Nu există altă soluție, lupta trebuie dusă mai departe. O luptă dusă cu instrumentele secolului al XXI-lea – cu puterea cuvântului, a luării de poziție, cu greutatea principiilor, cu prezentarea și apărarea valorilor fără de care nu se poate trăi o viață liberă, demnă de o ființă umană. Aceasta este datoria noastră, aceasta este obligația noastră. La aceasta ne obligă amintirea revoluționarilor noștri, aceasta este idealul comunității noastre”a subliniat, în concluzie, președintele UDMR.

Prezent la Cluj, președintele executiv al UDMR, Porcsalmi Bálint a afirmat în discursul său că, în contextul de azi, lupta pentru libertate ar trebui să înceapă cu o analiză foarte onestă. Să îndrăznim să vorbim clar despre tot ce se întâmplă în jurul nostru. Despre faptul că statul de drept nu funcționează, că sunt prea  multe  legi ineficiente, iar cele câteva care sunt bune, nu sunt respectate. Să vorbim despre faptul că statul în loc să ne asculte, ne interceptează. Despre faptul că oamenii se tem să ia decizii și se tem să vorbească despre asta.”

Președintele executiv al Uniunii a mai adăugat că în această luptă pentru libertate și luptă împotriva autoritarismului, este nevoie de mai multă solidaritate, de asumare a sarcinilor și responsabilităților.

Potrivit afirmațiilor  președintelui executiv, această tendință este prezentă atunci când părinți sunt audiați de procurori, când elevilor li se interzice înscrierea la școli, când profesorii se tem, liderii comunităților locale sunt înlăturați, când se interzice folosirea simbolurilor naționale și a limbii materne.  

Adresându-se și în limba română celor prezenți la eveniment, președintele executiv al UDMR a spus: „Astăzi, când vorbim atât de mult despre idealurile revoluției, de egalitate, fraternitate și libertate – trebuie să vorbim mai aplicat, cum zicem noi ardelenii. Egalitatea înseamnă că legea e lege pentru toți indiferent de naționalitate. Fraternitate nu înseamnă izolare și conflict, dimpotrivă: înseamnă înțelegere si conviețuire. Și mai trebuie să înțelegem ceva: dezideratele comunității maghiare NU diminuează drepturile și libertățile majorității românești. Un semn clar și puternic de egalitate și de fraternitate ar fi amplasarea indicatoarelor multilingve: Cluj – Kolozsvár – Klausenburg. Și cred ferm că aceasta ar fi o dovadă vie a libertății noastre – a tuturor clujenilor.”

 

Atenție! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.