Kelemen Hunor în conferință de presă la Arad: în România anului 2017, majoritatea a refuzat dialogul cu maghiarii

06.10.2017 | Arad
  • Mărime
    text
  • Trimite prin e-mail
  • Tipăreşte

  • Trimite prin:
  • Share


Kelemen Hunor în conferință de presă la Arad: în România anului 2017, majoritatea a refuzat dialogul cu maghiarii

Foto: Gönczy Tamás

În aceste zile am constatat din nou că dialogul pe care l-am dorit și l-am inițiat noi, maghiarii, a fost respins de majoritate – a subliniat președintele UDMR, Kelemen Hunor, vineri 6 octombrie la Arad. Liderul Uniunii a susținut azi o conferință de presă împreună cu președintele organizației județene a UDMR Arad, Faragó Péter.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a precizat că textul propunerii  de modificare la Legea 215 a Administrației Publice Locale a fost introdus în Parlament în luna mai a acestui an. Având în vedere faptul că au trecut 16 ani de la introducerea pragului de 20 la sută pentru folosirea limbii materne în instituțiile publice, UDMR a considerat că este normal să fie modificat acest prag. Din 2001 și până în prezent au avut loc multe schimbări, cum este firesc într-o societate, democratică, în evoluție, a trecut prin unele transformări.

"În această săptămână, miercuri, majoritatea românească, cu toate partidele politice parlamentare, au respins orice formă de dialog în comisiile de specialitate, apoi în plen. Poate că votul final ar fi fost asemănător chiar dacă acceptau inițiativa noastră de a avea un dialog, dar nu au acceptat nici o discuție pe articole, pe amendamente, pe fondul proiectului de lege. Ne-am confruntat cu faptul că noi, maghiarii, am fost refuzați fără să fie ascultată cererea noastră, fără să se fi încercat o soluție de compromis. UDMR nu poate trece cu vederea un asemenea gest”, a subliniat liderul UDMR

Preşedintele Kelemen Hunor consideră că UDMR și comunitatea maghiară din România nu s-au aflat niciodată într-o astfel de  situaţie în ultimii 27 de ani, de la schimbarea regimului comunist.  S-a confruntat cu ideea că, în 2017, majoritatea românească nu dorește să se implice într-un dialog parlamentar cu minoritățile, refuză să accepte cerințele firești ale comunității maghiare – partidele parlamentare au demonstrat că prin forța votului vor să își impună punctul de vedere - ceea ce nu este corect. 

 „Au fost manipulări urâte în aceste zile din partea politicienilor români – dar și majoritatea presei românești încearcă să insinueze acest lucru, dezinformând opinia publică -  spunând că ungurii vor să fure din nou Ardealul, vor să propună o a doua limbă oficială. Nici vorbă! Noi nu am propus așa ceva! Noi am propus folosirea limbii materne în relația cu autoritățile locale. Noi am făcut un calcul: în acest moment 373 de UAT-uri se află sub incidența legii 215, conform recensământului din 2001. Prin introducerea pragului de 15 la sută, compromisul cu care ne-am dus noi miercuri în comisiile de specialitate, ar fi însemnat încă 41 de UAT-uri în plus care ar fi intrat sub incidența legii, dacă ar fi fost acceptată varianta propusă de noi. Deci nici vorbă de 2000 de localități sau de alte cifre care au fost vehiculate în mass-media”, a subliniat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

 Dezideratele comunității maghiare nu sunt în detrimentul majorității, nici azi, în 2017. 

”Atunci când  vorbim despre libertate și responsabilitate, libertatea comunității maghiare și a minorităților etnice de a folosi limba maternă în relația cu autoritățile publice locale, în niciun fel nu lezează libertatea românilor de a-și păstra identitatea, limba și cultura, deoarece nu vrem să luăm nimic de la români. Posibilitatea de a vorbi în limba maternă creează o stare de spirit pozitivă, ar crea un echilibru în societatea românească, ar transmite mesajul că statul consideră minoritățile autohtone ca factori constituanți ai statului, nu ca  cetățeni de rangul doi al acestei țări. În același timp, când vorbim de libertăți trebuie să vorbim și despre responsabilitate. Majoritatea este responsabilă de felul în care tratează minoritățile.  În secolul 19, într-adevăr, a fost greșit modul în care au fost tratate minoritățile în perioada Imperiului Austro-Ungar, dar nu cred că ar trebui să urmăm exemplul lor azi, ci mai degrabă ar trebui să învățăm din greșelile de atunci. Avem un trecut comun, iar noi ne dorim să avem și un viitor comun în așa fel încât fiecare să aibă libertatea de a-și păstra identitatea culturală, etnică, lingvistică și religioasă și de a dezvolta această identitate în condițiile secolului 21. Este singura cale viabilă”

UDMR va trage concluziile, va merge mai departe, deoarece Senatul este camera decizională.

 „Viața va continua și după 2018, după centenar. Din păcate în această perioadă noi constatăm o intensificare a retoricii ultra-naționaliste – chiar și din zonele  în care nu ne-am fi așteptat – și încercăm să facem apel la calm, la rațiune și la echilibru.”, a  subliniat președintele UDMR, Kelemen Hunor.

 

Președintele organizației județene UDMR Arad, Faragó Péter, a spus în intervenția sa, că de 168 de ani comunitatea maghiară comemorează amintirea celor 13 martiri și este responsabilitatea maghiarilor din România să ducă mai departe memoria celor care și în secolul 19 s-au jertfit pentru libertate. Însă astăzi nu este suficient să ne hrănim cu amintirea trecutului, trebuie să îndreptăm atenția și spre prezent și viitor -  care pentru comunitatea maghiară din Transilvania și din Arad, are la bază conviețuirea pașnică și respectul reciproc.  ”Însă o dovadă a lipsei de respect reciproc a fost și acum câteva zile, când a fost refuzat categoric dialogul cu comunitatea maghiară pe tema modificării legii administrației publice locale”, a spus Farago Peter, președintele UDMR Arad.

Atenție! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.