Korodi Attila: Într-o Românie modernă trebuie să putem discuta civilizat și rațional despre o solicitare legitimă a unei comunități din România

11.04.2018 | Camera Deputaţilor
  • Mărime
    text
  • Trimite prin e-mail
  • Tipăreşte

  • Trimite prin:
  • Share


Korodi Attila: Într-o Românie modernă trebuie să putem discuta civilizat și rațional despre o solicitare legitimă a unei comunități din România

„Autonomia nu înseamnă secesionism. Autonomia nu înseamnă un atac la integritatea României. Autonomia înseamnă o administrație publică descentralizată, mai aproape de cetățean și orientată pe nevoile sale. Trebuie să putem purta un dialog rațional despre o solicitare legitimă a unei comunități din România, bazată pe modele europene existente”, a declarat, miercuri, liderul grupului UDMR din Camera Deputaților, Korodi Attila, după dezbaterea din plenul Camerei inferioare a Parlamentului a proiectului de lege privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, inițiat individual de deputatul Kulcsár-Terza József.

Liderul deputaților Uniunii a subliniat, totodată, faptul că în Constituția României se prevede că administrația publică din unitățile administrativ teritoriale ale României se întemeiază în baza principiilor descentralizării și ale autonomiei locale.

Autonomia nu este altceva decât organizarea administrației publice într-un mod eficient, în folosul cetățenilor, cu atenție sporită acordată nevoilor comunităților locale”, a explicat acesta, adăugând că acest mod de organizare al administrației publice este implementat în mai multe state membre ale Uniunii Europene,  unele fiind adevărate povești de succes cum ar fi Tirolul de Sud, cea mai dezvoltată regiune a Italiei din punct de vedere economic.

Korodi Attila a amintit că Uniunea este, și a fost încă de la începutul anilor ’90, în favoarea aplicării principiului descentralizării și al autonomiei: „Pe parcursul acestor ani am prezentat mai multe variante ale aplicării acestui principiu, chiar și aici în Parlament, cu scopul de a iniția o dezbatere largă în societate în vederea clarificării tuturor prejudecăților și aspectelor legate de acest subiect. Avem speranța că și acest proiect va contribui la o mai bună înțelegere a acestui principiu și la continuarea dezbaterii publice pe această temă. Avem convingerea că va veni un moment în istoria modernă a României, când se va putea discuta rațional și civilizat despre autonomie, despre o nevoie legitimă a unei comunități din România”, a încheiat deputatul UDMR.

 

În continuare puteți citi discursul integral rostit în plenul Camerei inferioare a Parlamentului de liderul grupului UDMR din Camera deputaților, Korodi Attila. 

Stimați colegi,  doamnelor și domnilor deputați!

Din păcate, autonomia a devenit o sintagmă, cu diferite conotații negative în România, chiar dacă în ARTICOLUL 120 din Constituția României acest termen este prezent:

(1) Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice.

Este vorba de principii europene care se regăsesc în tendințele internaționale ale administrației publice moderne. Este vorba despre filosofia organizării administrației publice într-un mod eficient, în folosul cetățenilor, cu atenție sporită acordată nevoilor comunităților locale. Autonomia, ca principiu și ca mod de organizare al administrației publice, se regăsește, de facto, în mai multe state membre ale Uniunii Europene. Unele autonomii regionale sunt adevărate povești de succes -  precum este și situația Tirolului de Sud, cea mai bogată regiune a Italiei. Regiunile autonome în toată  Europa au creat o dinamică aparte progresului economic al societăților în general, dar și la nivel regional. Regiunile autonome au devenit, în majoritatea cazurilor, adevărate motoare din punct de vedere economic, cultural, științific pentru țările care au încurajat crearea acestora.

A vorbi despre autonomie reprezintă dorința  implementării unui model european, dorința de a apropia administrația publică cât mai mult de cetățean, într-un mod adecvat nevoilor sale. Autonomia nu înseamnă secesionism. Autonomia nu înseamnă un atac la integritatea României.

Autonomia înseamnă mesajul unei comunități care își manifestă dorința organizării administrației publice într-un anumit fel.

UDMR și-a asumat public principiile descentralizării și ale autonomiei, încă în anul 1992, odată cu adoptarea rezoluției de la Cluj. De 26 de ani tot vorbim despre acest concept, de 26 de ani susținem aceleași valori. De 26 de ani încercăm să promovăm o dezbatere largă, transparentă și aplicată asupra principiului autonomiei. Pe parcursul acestor ani am prezentat mai multe variante ale aplicării acestui principiu, chiar și aici în Parlament, pentru a iniția dezbateri, pentru a clarifica toate aspectele acestui subiect. Vom continua să depunem astfel de inițiative și în viitor pentru că noi ținem la acest principiu și suntem convinși că va veni un moment în istoria modernă a României când se va putea discuta civilizat și eficient despre o nevoie reală a unei comunități din România.

Nu putem considera membrii comunităților etnice ca furnizori de valoare adăugată ai societății românești, raportat numai la nivelul individului. Membrii comunităților etnice, împreună, creează acele valori incontestabile ale României pe care le vedem în piețele centrale ale orașelor noastre, pe ulițele satelor României, în biblioteci, în teatre, în biserici, în școli, iar administrația publică trebuie să servească cetățenii și nu invers. De aceea, orice solicitare legitimă venită din partea oricărei comunități trebuie tratată cu seriozitate, fără patimă și exagerări emoționale și naționaliste. Autonomia, ca cerință legitimă a comunității maghiare din România, trebuie analizată, discutată și dezbătută într-un cadru larg pentru a găsi soluțiile optime pentru toate părțile implicate.

Trebuie să atragem atenția și asupra promisiunilor incluse în Rezoluția de la Alba Iulia din 1918. Majoritatea română are datoria morală să îndeplinească promisiunile făcute atunci și să accepte cerințele formulate de către minoritatea maghiară. Toate acestea trebuie să se bazeze pe dialog, la finalul căruia trebuie să avem un nou cadru de colaborare între majoritate și minoritate.

România, din păcate, are anumite carențe în a răspunde la cerințele comunităților minorităților. Observăm, și noi, și experții internaționali care monitorizează România, că există o serie de tratate internaționale ratificate de România, ale căror prevederi nu sunt puse în practică sau sunt numai parțial implementate. Observăm, totodată, împreună cu organismele internaționale, că din momentul aderării la Uniunea Europeană, România nu a mai făcut progrese vizibile în ceea ce privește respectarea  drepturile minorităților naționale. Vă reamintesc că Legea statutului minorităților așteaptă o dezbatere serioasă în Parlamentul României încă din anul 2005. Acest decalaj a fost remarcat inclusiv în raportul comisiei de experți a Consiliului Europei pentru aplicarea Convenției cadru pentru protecția minorităților, publicată anul acesta, iar respectarea parțială a folosirii limbilor minorităților naționale în administrația publică a fost de asemenea criticată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei în raportul cu privire la aplicarea în România a prevederilor Cartei Europene a limbilor minoritare sau regionale.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat începând cu anul 1993, o serie de recomandări și rezoluții care subliniază utilitatea și eficiența adoptării unor măsuri de protecție colectivă a drepturilor minorităților naționale plecând de la folosirea limbilor regionale până la crearea unor sisteme instituționale și regiuni cu diferite forme de autonomie. Aici pot enumera de exemplu deciziile Adunării 1201/1993, 1334/2003, 1609/2003, 1735/2006, 1713/2010, 1832/2011, 1985/2014. Sau pot enumera recomandările și analizele Congresului Autorităților Locale si Regionale al Consiliului Europei 286/2010 și 361/2013.

În consecință, ceea ce aveți în față astăzi, doamnelor și domnilor deputați, nu este o noutate, nu este un subiect nemaiîntâlnit în Europa, nu este un principiu inventat, ci este exprimarea dorinței unei comunități din România. Prin acest proiect v-a fost prezentat materializarea unui principiu care se regăsește în tratatele internaționale la care România este parte și se regăsește și în Constituția României. Trebuie să găsească răspunsuri prin asumarea răspunderii, de a se dialoga pe aceste subiecte și nu de a se contracara orice inițiativă care pune în prim plan drepturile colective pentru minoritățile etnice. Am speranța că acest proiect va contribui la o mai bună înțelegere și la continuarea dezbaterii  publice a subiectului autonomiei.

Atenție! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.