Marile provocări ale comunităților mici - Kelemen Hunor a răspuns la întrebările maghiarilor clujeni

10.10.2014 | Cluj Napoca , alegeri prezidențiale
  • Mărime
    text
  • Trimite prin e-mail
  • Tipăreşte

  • Trimite prin:
  • Share


Marile provocări ale comunităților mici - Kelemen Hunor a răspuns la întrebările maghiarilor clujeni

Fotografia de: Banga Előd-Ernő

”În Ținutul Secuiesc va fi autonomie, însă cu noi, cei din Cluj, ce se va întâmpla?”, a fost întrebarea maghiarilor clujeni formulată de jurnalistul Tibori Szabó Zoltán pentru Kelemen Hunor, în cadrul dezbaterii organizate, joi, 9 octombrie la Cluj, la inițitiva candidatului UDMR la Președinție.   

„Merită să reamintim, aici, că în 2006, UDMR a început revendicarea drepturilor maghiarilor cu crearea sistemului instituțional, cu revendicarea drepturilor lingvistice, respectiv cu elaborarea proiectului de lege privind statutul minorităților și nu cu autonomia regională. Am oprit în Parlament legea privind statutul minorităților naționale, deoarece partidele românești vroiau să elimine din acesta capitolul care viza reglementarea autonomiei culturale, încercând să adopte actul normativ sub forma respectivă. Iar noi nu puteam permite o astfel de abordare a legii, deoarece nu ne doream o lege din care să lipsească autonomia culturală”, a fost răspunsul președintelui UDMR, la întrebarea adresată la debutul dezbaterii la care, alături de jurnalistul Tibori Szabó Zoltán, a participat și viceprimarul Clujului, Horváth Anna.

 

Kelemen Hunor a precizat, totodată, că scopul inițierii dialogului cu majoritatea românească este de a elimina tabuurile din rândul societății.

 

”Lipsa de gestionare a relației româno-maghiare își pune amprenta pe întreaga viață politică a țării, acest aspect resimțindu-se, uneori, și în domeniul justiției”, a adăugat președintele Uniunii, potrivit căruia, atâta vreme cât întreaga societate românească nu va arăta deschidere pentru soluționarea problemelor comunității maghiare, până atunci nu se va găsi niciun politician român care, asumându-și riscul pierderii de voturi, să fie partener în rezolvarea problemelor minorităților naționale.  

 

„Părerile sunt împărțite: pentru unii este prea puțin, pentru alții este prea mult. Unii consideră că este prea curând, alții consideră că este prea târziu pentru prezentarea proiectului de autonomie regională a UDMR”, a declarat viceprimarul Horváth Anna menționând, totodată, că politicienii români au semnalat în repetate rânduri, chiar și sub forma unei scrisori formulate, dezacordul lor privind inițiativa noastră.

 

Niciodată nu va exista un moment ideal și oportun pentru a discuta despre subiecte sensibile pentru societate. Prin proiectul de autonomie, încercăm continuarea unui dialog care să contribuie la eliminarea prejudecăților existente. În Ținutul Secuiesc trebuie să existe un bilingvism real, pentru ca oamenii să se simtă egali cu cei ai majorității, să știe că au siguranța păstrării identității lor naționale”, a subliniat Kelemen Hunor în răspunsul său, adăugând că, în opinia sa, autonomia regională poate fi funcțională doar împreună cu autonomia culturală.

 

”Constituția țării trebuie adaptată la realitate, trebuie să acceptăm faptul că 10-12 procente din populația acestei țări aparține unei comunități minoritare care, de asemenea, se consideră ca fiind acasă, aici, în România”, a afirmat președintele UDMR în opinia căruia cea mai mare lacună a societății de azi o reprezintă lipsa de încredere care garantează funcționalitatea comunităților mici și mari deopotrivă.

 

Răspunzând la o întrebare adresată din partea publicului prezent la dezbatere, privind situația celor care trăiesc în medii și familii mixte, Kelemen Hunor a declarat:”Marea provocare a politicului românesc este de se adresa celor care aparțin culturii maghiare și române în aceeași măsură”. Referitor la problema învățământului în limba maternă în școlile de cartiere, președintele Uniunii a subliniat: "Trebuie să înțelegem aceste mari provocări ale comunităților mici și trebuie precizat, că noi am inclus în proiectul Legii educației garanții instituționale în acest sens, iar prevederile ce depășesc cadrul prezentei legi, sunt cuprinse în proiectul legii privind autonomia culturală”.


În privința sprijinului pentru soluționarea problemelor comunității maghiare, președintele UDMR a arătat că intelectualitatea română și-a exprimat deschiderea pentru dialog, iar Uniunea dorește să continue în acest context dezbaterea publică a proiectului de lege privind statutul de autonomie regională. 

Kelemen Hunor a răspuns la întrebările maghiarilor clujeni Kelemen Hunor a răspuns la întrebările maghiarilor clujeni Kelemen Hunor a răspuns la întrebările maghiarilor clujeni
Atenție! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.