Parteneriat strategic între statul român și comunitatea maghiară şi o atitudine fermă împotriva instigărilor la ură și acțiunilor antimaghiare – sunt principalele solicitări pe care liderii maghiari din Ținutul Secuiesc le-au adresat preşedintelui României, Klaus Iohannis, cu ocazia vizitei sale oficiale în regiune

19.07.2017 | Actualitate politică
  • Mărime
    text
  • Trimite prin e-mail
  • Tipăreşte

  • Trimite prin:
  • Share


Parteneriat strategic între statul român și comunitatea maghiară şi o atitudine fermă împotriva instigărilor la ură și acțiunilor antimaghiare – sunt principalele solicitări  pe care liderii maghiari din Ținutul Secuiesc le-au adresat preşedintelui României,  Klaus Iohannis, cu ocazia vizitei sale oficiale în regiune

Foto: Kocsis-Boldizsár János

Liderii administrațiilor locale și județene l-au informat pe președinte cu privire la situația reală a comunităților din Ținutul Secuiesc și au cerut o atitudine fermă împotriva instigărilor la ură față de maghiari, dar și elaborarea unui parteneriat strategic între statul român și comunitatea maghiară din România.

Participanții la dezbatere au salutat decizia președintelui de a vizita județele din Ținutul Secuiesc, chiar dacă acest demers are loc pentru prima dată după doi ani și jumătate de la alegerea sa în funcția de șef al statului. Potrivit lor, România nu este nici pe departe un model de gestionare a situației minorităților naționale, drepturile și bunurile comunității  maghiare fiind periclitate: membrii comunității maghiare nu sunt respectați, iar statul nu îi consideră pe maghiari cetățeni cu drepturi egale în această ţară și sunt restricţionate drepturile de folosire a limbii materne și a simbolurilor maghiare.

„Nu dorim autonomie pe criterii etnice, dar vrem să trăim în liniște și bunăstare pe pământul nostru natal. Însă singura garanție este realizarea unei forme de autonomie teritorială similară celei din Tirolul de Sud, o soluție funcțională în interiorul Uniunii Europene. Vrem, însă, restituirea bunurilor care au aparținut comunității noastre și au care au fost confiscate în mod abuziv”, au declarat liderii din Ținutul Secuiesc în cadrul întâlnirii cu președintele Klaus Iohannis.

Totodată, ei au cerut ca, în conformitate cu angajamentele incluse în Rezoluția de la Alba Iulia din 1918, să existe un nou pact social între majoritate și minoritate, un parteneriat strategic între statul român și comunitatea maghiară din România. Liderii administrațiilor locale și județene i-au cerut insistent președintelui să își asume rolul de mediator în toate situațiile în care extremiștii lansează atacuri anti-maghiare și comunitatea maghiară este acuzată pe nedrept.

Șeful statului a participat marți, 18 iulie, în Miercurea Ciuc la dezbaterea publică intitulată ''Coerenţă şi transparenţă - exemple de bune practici la nivelul judeţelor Harghita şi Covasna”.

Borboly Csaba, președintele CJ Harghita, a prezentat pe scurt inițiativele din planul local, măsurile de sprijinire a asociațiilor gospodarilor și producătorilor locali, dar și succesul acțiunilor de promovare a produselor locale sub marca ”produs secuiesc”. De asemenea, a vorbit cu îngrijorare despre problema declinului demografic, a emigrării tinerilor, a bunurilor private care sunt blocate – de exemplu cele 20.000 de hectare de pădure încă nu au fost restituite - și care ar putea asigura susținerea financiară a elevilor nevoiași din județ. A tuturor elevilor, indiferent de etnie. Liderul administrației județene a cerut sprijinul președintelui în vederea asigurării condițiilor optime de însușire a limbii române de către elevii maghiari din Secuime, sprijinirea de către statul român a activității Universității maghiare Sapientia și includerea Pelerinajului de la Şumuleu Ciuc pe lista Patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO.  ”Vrem să fim considerați și noi o valoare, la fel ca și alte regiuni ale acestei țări. Județele Harghita și Covasna sunt regiuni cu realizări importante, bogății culturale şi naturale, cu care merită să ne mândrim cu toții. Am dori să nu ne mai simțim copiii vitregi ai statului român. Problematica drepturilor minorităţilor tradiționale nu poate să constituie baza sau conținutul intereselor şi a luptelor politice actuale”, a conchis președintele CJ Harghita.

Tamás Sándor, președintele CJ Covasna, a subliniat în intervenția sa faptul că maghiarii din România se confruntă cu o dublă măsură în domeniul legislativ, în administraţie, în justiţie şi în sfera economică, deopotrivă. ”Acum, la 100 de ani după adoptarea Rezoluției de la Alba Iulia, nu vrem să ne plângem ci suntem pregătiți pentru un nou început. Vrem să găsim împreună soluții de parteneriat în vederea dezvoltării și progresului României și, implicit, a Ținutului Secuiesc. Nu vrem autonomie pe criterii etnice. Noi vrem autonomie pentru bunăstarea şi pacea în regiune", a mai spus Tamas Sandor.

Antal Árpád, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, a declarat că maghiarii din România nu sunt refugiați economici în această țară „Vrem să trăim cu demnitate pe pământul nostru natal, iar în ultimul secol nu am făcut altceva decât să rămânem dedicați acestei regiuni, chiar dacă între timp granițele au fost de câteva ori modificate. Comunitatea maghiară este considerată un pericol în România, liderii maghiari sunt în permanență amenințați și intimidați. Maghiarii din România nu beneficiază de drepturi egale din partea statului român, acel stat care se consideră a fi un model în privința gestionării situației minorităților naționale autohtone. Nu vrem să luăm nimic de la majoritate, ne dorim respect și o relație de parteneriat din partea statului român”, a subliniat primarul municipiului Sfântu Gheorghe.

Ráduly Róbert, primarul municipiului Miercurea Ciuc, a subliniat în intervenția importanța colaborării și parteneriatului ca fiind vitale din perspectiva dezvoltării economice a țării și a regiunii, după care i-a oferit președintelui Klaus Iohannis un steag secuiesc cu ocazia primei vizite efectuate în regiune, după doi ani și jumătate de alegerea sa în funcție.

În cadrul dezbaterii, au mai luat cuvântul Bokor Tibor, primarul municipiului Târgu Secuiesc, Nagy Zoltán, primarului orașului Gheorgheni, Barti Tihamér, vicepreședintele CJ Harghita, Gyerő József, primarul orașului Covasna și Bokor Sándor, primarul localității Praid.

 

Atenție! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.