Singurul partener al UDMR este comunitatea maghiară din Transilvania - este concluzia președintelui Uniunii, Kelemen Hunor, enunțată în raportul politic prezentat în cadrul ședinței CRU

22.04.2017 | Congres
  • Mărime
    text
  • Trimite prin e-mail
  • Tipăreşte

  • Trimite prin:
  • Share


Singurul partener al UDMR este comunitatea maghiară din Transilvania - este concluzia președintelui Uniunii, Kelemen Hunor, enunțată în raportul politic prezentat în cadrul ședinței CRU

Foto: Banga Előd Ernő

„Cea mai importantă misiune este finalizarea pregătirilor pentru Congresul Uniunii, care va avea loc în 13 mai, la Zalău”, a declarat președintele UDMR, Kelemen Hunor. La reuniunea CRU, care a avut loc vineri la Cluj-Napoca, acesta a făcut referiri la rolul Congresului și a enunțat subiectele prioritare care vizează situația comunității maghiare, în această perioadă.

Congresul de la Zalău

În urmă cu trei luni v-am spus că, deși în următorii doi ani nu vom avea un scrutin electoral, însă vom avea foarte multe de rezolvat, va fi multă muncă. În cadrul ședinței CRU de azi merită să reflectăm asupra câtorva teme, însă evaluarea o vom efectua în cadrul lucrărilor Congresului. Acea evaluare va viza activitatea noastră din ultimii doi ani. Rolul Congresului este, totodată, și planificarea, trebuie să decidem care va fi strategia pe care o vom urma în următorii doi ani”, a precizat președintele UDMR. Kelemen Hunor consideră că Uniunea a luat o decizie bună atunci când a stabilit ca loc de desfășurare al Congresului municipiul Zalău, deoarece comunitatea locală a fost mereu aproape de UDMR, deci este și rândul organizației să acorde mai multă atenție acestei comunități. În același timp, Congresul oferă posibilitatea unui dialog direct.

În cadrul ședinței Consiliului Reprezentanților Unionali, s-a stabilit că Statutul UDMR, care urmează să fie adoptat la Congresul de la Zalău, va suferi schimbări importante în ceea ce privește reprezentarea femeilor și a diasporei interne. Noul statut care va fi adoptat prevede o mai mare deschidere și o întărire a reprezentării femeilor în cadrul Uniunii. De asemenea, la fel ca anul trecut, UDMR își propune să asigure în continuare reprezentarea comunităților maghiare dispersate  în Parlament. Președintele Kelemen Hunor a arătat că vor exista modificări importante în programul UDMR însă nu poate fi vorba despre o schimbare de direcție.

Statul de drept

Președintele UDMR a arătat că, la o sută de zile de la formarea Guvernului după alegerile parlamentare din decembrie – un scrutin în urma căruia UDMR și comunitatea maghiară și-au pus mari speranțe - trebuie evaluat stadiul în care se află, de fapt, România la capitolul stat de drept, separarea puterilor în stat. „Ultimii zece ani au reprezentat o perioadă în care România a deviat de la drumul corect. Acest lucru l-am simțit în special după aderarea țării la Uniunea Europeană. Chiar dacă numai jumătate din informațiile existente corespund realității, pare să se confirme ceea ce noi afirmăm cu consecvență, și au fost cazuri în care doar noi am spus aceste lucruri – și anume că, în România, există o asociere între combaterea corupției și activitatea instituțiilor de forță. La capitolul dedicat drepturilor minorităților, timpul parcă s-a oprit în loc”, a subliniat liderul Uniunii.

Președintele Kelemen Hunor a arătat că, în ultimele luni, UDMR a prezentat o serie de propuneri prin care dorește să determine revenirea la statul de drept – acel stat de drept, în adevăratul sens al acestei noțiuni, pe care Uniunea și comunitatea maghiară l-au considerat important încă de acum 27 de ani și pe care îl revendică și în prezent. „Îngrădirea, diminuarea statului de drept creează întotdeauna probleme unei comunități minoritare, duce întotdeauna la privarea de drepturi și libertăți. Nu se poate ignora multă vreme acest subiect, legislația – atât Codul Penal cât și Codul de Procedură Penală - trebuie ajustate în conformitate cu deciziile Curții Constituționale”, a subliniat președintele Uniunii.

Contestația semnată de PNL, USR și PMP este ostilă minorităților

În ultima perioadă, am sprijinit toate inițiativele legislative care rezonează cu obiectivele incluse în programul nostru electoral, obiective importante pentru comunitatea maghiară din Transilvania. Proiectul nostru de lege de anul trecut, privind folosirea limbii materne în sistemul medical și în instituțiile din domeniul asistenței sociale, a fost necesar deoarece anii trecuți am fost martorii unor cazuri de discriminare. Era nevoie de un astfel de proiect legislativ, iar săptămâna trecută am reușit să îi obținem adoptarea”, a afirmat președintele Kelemen Hunor,

Potrivit liderului Uniunii, acest proiect de lege se evidențiază prin faptul că, în Camera Deputaților, documentul nu s-a confruntat cu niciun vot împotrivă, a fost sprijinit nu numai de partidele parlamentare cu care UDMR a încheiat un acord de cooperare parlamentară, dar și de Partidul Național Liberal, de Uniunea Salvați România și de Partidul Mișcarea Populară. În Camera Deputaților, proiectul legislativ a fost adoptat cu o majoritate zdrobitoare de voturi și acest lucru a fost considerat de UDMR un pas în direcția normalității.

Sesizarea de neconstituționalitate trimisă Curții Constituționale cu semnăturile partidelor de opoziție a pornit de la o persoană care s-a revoltat împotriva membrilor grupului parlamentar al propriului partid pentru că au votat în favoarea proiectului de lege inițiat de UDMR. „Traian Băsescu a devenit președinte de două ori cu voturile maghiarilor. Sesizarea făcută ieri dovedește că, în politica românească, cei care fac uneori vizite în Ținutul Secuiesc nu sunt neapărat prietenii comunității maghiare. Numai interese de moment îi fac pe aceștia să își dorească să-i considerăm prieteni. În Partidul Popular European, din care face parte și PMP-ul, nu se obișnuiește așa ceva, nu după astfel de principii se ghidează în practica uzuală”, a declarat președintele Uniunii.

„Președintele interimar al PNL, Raluca Turcan, liderul unui partid care a semnat sesizarea către Curtea Constituțională, s-a arătat nemulțumită de faptul că sesizarea nu a fost inițiată de formațiunea sa”, a menţionat Kelemen Hunor.

Președintele UDMR a calificat drept inacceptabil faptul că unii luptă în mod evident ca să devină campionii ostilității față de minorități. „A fost o importantă învățătură de minte. Noi avem doar un singur aliat și acesta este maghiarimea din Transilvania”, a subliniat ferm președintele Kelemen Hunor.

Modificarea Legii Administrației Publice Locale

Proiectul de lege elaborat de UDMR pentru modificarea prevederilor Legii Administrației Publice Locale (Legea nr. 215/2001) cu privire la folosirea limbii materne, propune un prag lingvistic procentual mai scăzut, în scopul extinderii folosirii limbii materne. Pe baza constatărilor făcute, UDMR vrea să modifice legea în așa fel încât să nu mai poată exista nicio interpretare greșită, prevăzând totodată sancțiuni, deoarece Uniunea este convinsă că o lege care nu prevede sancțiuni nu este respectată, în special într-o țară în care democrația nu are o tradiție îndelungată. „Acordul de cooperare parlamentară cu partidele de guvernământ este promițător, dar greul de-abia acum începe, nu trebuie să ne bucure prematur. Să sperăm că vom reuși să obținem modificarea și acestei legi în așa fel încât aceasta să corespundă angajamentelor internaționale ale României”, a mai spus președintele Kelemen Hunor.

Relații externe

Președintele UDMR a arătat că cel mai recent raport de țară al Departamentului de Stat al Statelor Unite enumeră exact acele probleme pe care reprezentanții Uniunii le-au prezentat cu ocazia vizitelor făcute la Washington, dar și în cadrul întâlnirilor cu factori de decizie din alte țări. Acest lucru demonstrează că, deși, de cele mai multe ori, Statele Unite pun pe primul plan problemele de securitate, însă dacă dețin informații relevante, americanii își îndreaptă atenția şi spre problemele comunității maghiare din România și poate chiar exercită presiuni în vederea aplicării legislației în vigoare.

Scopul urmărit de Minority Safepack, o inițiativă demarată acum cinci ani, este crearea, în cadrul Uniunii Europene, a unui sistem normativ, a unui sistem de cerințe, de criterii. Într-o perspectivă îndelungată, este nesustenabil ca în Europa să existe o parte, cea vestică, unde problema minorităților a fost soluționată și să mai existe Europa Centrală și de Est, de care aparțin și fostele state comuniste, inclusiv România, unde problema minorităților rămâne nesoluționată”, a explicat președintele Kelemen Hunor.

Acesta a arătat că UDMR a demonstrat că dacă își caută parteneri, dacă dă dovadă de consecvență, atunci reușește să străpungă un zid. După decizia Comisiei de la Luxemburg, Comisia Europeană i-a convocat pentru consultări pe inițiatorii MinoritySafepack și a înregistrat 9 din cele 11 puncte prevăzute în proiect, ceea ce va face posibilă, după eforturi susținute, începerea procesului de elaborare a unei legislații europene a minorităților autohtone – o legislație care trebuie să fie luată în considerare de toate țările membre.

UDMR s-a angajat să strângă peste 200.000 de semnături. Potrivit președintelui Kelemen Hunor, inițiatorii au la dispoziție un an pentru a strânge un milion  de semnături din șapte țări membre ale Uniunii Europene. Liderul Uniunii a mai arătat că, în perioada următoare, țările europene trebuie convinse că este nevoie de o astfel de directivă.

„Nu va fi ușor, dar sunt încrezător că vom reuși s-o facem”, a adăugat  Kelemen Hunor.

Cazul școlii din Târgu Mureș

Am pus pe hârtie toate soluțiile imaginabile găsite de administrații publice locale din toată lumea. Am constatat că nu avem parteneri, cu toții se tem să își asume o decizie - inspectoratul școlar, primăria, prefectura. Până când nu va exista o hotărâre judecătorească definitivă în cazul acelei școli, din punct de vedere juridic nu este permis să se facă vreo schimbare. Este inacceptabil și faptul că săptămâna aceasta, Parchetul i-a convocat din nou pe părinții elevilor”, a spus președintele UDMR, Kelemen Hunor, la ședința CRU. Liderul Uniunii a mai declarat că un stat de drept nu funcționează în acest fel și este inacceptabil ca o școală să fie pusă în situația de a fi desființată. „Vom relua negocierile, nu abandonăm școala! Nu dăm înapoi nici de data aceasta, pentru că menirea noastră este să fim alături de comunitate, de părinți”, a conchis președintele UDMR, Kelemen Hunor.

Președintele executiv al UDMR, Porcsalmi Bálint, a declarat vineri la CRU: „Congresul UDMR organizat la Zalău, în orașul natal al marelui om politic și lider al comunității maghiare, Wesselényi Miklós, a primit un motto valabil și în zilele noastre: Nunquam retro”.

Evenimentul, la care vor participa peste 1.100 de persoane - 800 de delegați, 200 de invitați și 100 de reprezentanți ai presei va fi unul de succes.

„Așteptăm un congres de succes, cu un conținut bogat, care va avea ca scop elaborarea unui plan pentru viitor și stabilirea obiectivelor pentru următorii 2 ani. Vor fi prezentate principiile în baza cărora Uniunea se va organiza în viitorul apropiat, pentru ca UDMR să devină ceea ce mi-am propus atunci când am fost ales în funcție: cea mai modernă, eficientă și de succes formațiune politică din România”, a spus Porcsalmi Balint

Cu privire la desfășurarea Congresului, președintele executiv al Uniunii a precizat: „Sâmbătă, 13 mai, forul decizional va adopta un statut și un program reînnoit, hotărâri și documente strategice. În prealabil, joi, vor avea loc întâlniri de lucru, sesiuni de planificare și tot atunci va fi organizată Gala Wesselényi, eveniment în cadrul căruia vor fi acordate distincții pentru organizatorii comunităților locale sălăjene. Vineri se va dezbate viitorul educației sălăjene în cadrul unui forum dedicat pedagogilor, în timp ce în alte trei localități vor fi organizate consfătuiri tematice: tinerii consilieri locali se vor întruni la Crasna, întreprinzătorii la Camăr, iar în Pericei agricultorii și fermierii din regiunea Sălajului. Ideea de bază nu se referă strict la desfășurarea congresului la Zalău ci la organizarea unei serii de evenimente care angrenează comunitatea locală. Este un bun prilej de a prezenta sălăjenii și munca lor”, a subliniat președintele executiv al Uniunii.

Fostul președinte al UDMR, Markó Béla, și-a exprimat încrederea că CCR va respinge contestația depusă de PNL, USR și PMP, dar, în același timp, a atras atenția că acest demers nu face decât să demonstreze că obiectivele comunității maghiare, deși sunt legitime, se concretizează foarte greu în legislativ. Potrivit afirmațiilor sale, inițiativa Uniunii, care ar garanta folosirea limbii materne în instituțiile medicale și cele care furnizează servicii sociale, este un un succes important pentru UDMR.

Referindu-se la contestația semnată de partidele românești, Cseke Attila, liderul grupului UDMR din Senat, a afirmat că, prin contestația depusă ieri la CCR, se confirmă din nou faptul că situația minorităților naționale nu este nici pe departe soluționată, iar România nu este un stat model din acest punct de vedere.

Ca un exemplu demn de urmat, acesta a amintit situația din Finlanda, unde cetățenii de etnie suedeză se pot adresa în limba maternă autorităților și personalului din sistemul medical, documentele oficiale  fiind eliberate în limba lor maternă. ” Putem conta doar pe noi înșine”, a subliniat senatorul UDMR.

Există sau nu coincidențe?”, este întrebarea pe care adresat-o președintele CJ Mureș, Péter Ferenc, la începutul intervenției sale, în care a făcut o paralelă între situația școlii teologice din Târgu Mureș și inițiativa legislativă de extindere a dreptului de folosire a limbii materne. Potrivit afirmațiilor sale, în urmă cu 2-3 ani, reprezentanții partidelor românești și maghiare au votat în unanimitate în CL Târgu Mureș înființarea Liceului Teologic Romano-Catolic pentru ca, după aproximativ un an, Parchetul să demareze o anchetă care are ca obiect legalitatea înființării școlii.

”Cum a devenit subiectul înființării unei școli un caz de corupție? Nu avem până în prezent o soluție la această problemă, deoarece unii, probabil, că nu doresc să găsească aceste soluții”, a subliniat Péter Ferenc .

Oláh Emese, noul viceprimar maghiar al Clujului, a spus că legea care garantează folosirea limbii materne în domeniul administrației și sănătății reprezintă, deocamdată, un subiect sensibil pentru majoritate.  Este regretabilă schimbarea de atitudinea a unora dintre partidele românești, prin care se îngreunează aplicarea efectivă a drepturilor lingvistice. În cazul municipiului Cluj, comunitatea maghiară abia după două decenii de încercări a reușit să obțină dreptul de avea amplasate indicatoare  trilingve cu denumirea localității.

”Conform semnalelor pe care le avem din partea primarului, în aproximativ o lună și jumătate vor fi amplasate aceste indicatoare. Este un pas major din perspectiva comunității noastre”, a afirmat viceprimarul UDMR.

După dezbaterile politice, Consiliul Reprezentanților Unionali a confirmat numirea Annei Horváth în funcția de vicepreședinte executiv pentru administrațiile publice locale, a adoptat proiectele referitoare la propunerile de modificare ale Programului și Statutului Uniunii, documente care urmează să fie adoptate în formă finală de către Congresul de la Zalău.  

Atenție! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.