UDMR: În anul Centenarului vrem dialog și dezbatere reală cu privire la dezideratele maghiarilor din Ținutul Secuiesc

23.05.2018 | Actualitate politică
  • Mărime
    text
  • Trimite prin e-mail
  • Tipăreşte

  • Trimite prin:
  • Share


UDMR: În anul Centenarului vrem dialog și dezbatere reală cu privire la dezideratele maghiarilor din Ținutul Secuiesc

”La o sută de ani de la Rezoluția de la Alba Iulia este inacceptabil faptul că Parlamentul, ca putere legislativă, refuză o dezbatere deschisă și corectă pe tema formelor de autonomie revendicate de minoritatea maghiară din România. Parlamentul trebuie să legifereze în spiritul nevoilor cetățenilor, astfel că denaturările față de proiectul de autonomie sunt departe de a reflecta o perspectivă europeană. Vrem ca puterea legislativă să dezbată și să țină seama de nevoile noastre de autonomie și să contribuie în mod constructiv, cu propuneri viabile, la proiectul de autonomie, deoarece acesta se bazează pe exemple europene, care funcționează cu succes în multe țări ale UE. Solicitările noastre de autonomie nu vizează modificarea granițelor României, ci vrem să generăm prin acest demers o redresare economică a regiunii, o șansă  de păstrare pe termen lung a patrimoniului nostru cultural și a identității noastre. Rezoluția de la Alba Iulia afirmă, de asemenea, în mod clar că minoritățile care trăiesc în România se pot organiza prin diferite forme de autonomie în limitele României moderne, însă despre acest drept nici astăzi nu putem vorbi deschis. Este nevoie de o schimbare de mentalitate, știu că va veni momentul când membrii Parlamentului României vor renunța la prejudecăți, la clișee, vor fi deschiși și suficient de curajoși să ia o decizie istorică pentru românii și maghiarii din România”, a declarat senatorul UDMR, Tánczos Barna, miercuri, la finalul dezbaterii în plen a proiectului de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc.

În intervenția sa din cadrul dezbaterii, senatorul Uniunii a subliniat: ”Dezbatem în plenul Parlamentului României pentru a treia oară un proiect de lege care se referă la autonomia Ținutului Secuiesc. Purtăm acest dialog, această dezbatere într-un cadru constituțional, legal. Mi-ar fi plăcut să spun și deschis și corect. Măcar acum, în 2018, anul Centenarului, cred sincer că ar fi fost timpul să devenim parteneri de dialog deschiși și corecți. Istoria comună a românilor și maghiarilor, deseori zbuciumată, istorie comună în care momentele de glorie ale uneia dintre părți se contopesc și fac pereche, aproape fără excepție, cu dezastrele istorice pentru cealaltă parte. Dar trebuie să  fim, într-adevăr, parteneri, care ne raportăm la acele momente din trecut care au marcat istoria noastră comună și care pot constitui puncte de referință pentru viitorul pe care îl formăm tot împreună. Evenimentele de acum 100 de ani de la Alba Iulia reprezintă un asemenea moment istoric. Realizarea Marii Uniri a fost o provocare semnificativă pentru maghiari. Totodată, însă, revendicările minorității maghiare din România privind diversele forme de autonomie sunt absolut justificate pentru că dincolo de statutul special de care s-a bucurat de-a lungul istoriei Ținutul Secuiesc, aceste revendicări izvorăsc tocmai din acest document istoric, Rezoluția de la Alba Iulia. Documentul prevede că fiecare comunitate națională se poate autoguverna, își poate conduce propriile instituții autonome și poate alege lideri din propria comunitate".

Tánczos Barna  a precizat faptul că UDMR își menține convingerea că sunt șanse reale la un dialog deschis și onest.

”Trebuie să vrem să ieșim din clișeele discursului ieftin, trebuie măcar să încercăm să-l înțelegem pe celălalt și să vrem să ne respectăm reciproc. Totodată, trebuie să vrem să vedem exemplele pozitive din țările Uniunii Europene, deoarece Europa de astăzi nu este nici pe departe Europa statelor naționale, ci un exemplu elocvent de soluții multiple la nevoia justă a minorităților naționale de a avea un cadru legal și instituțional care să le confere siguranța păstrării identității culturale și lingvistice. Pentru că numai cine nu vrea nu vede că țări precum Belgia, Finlanda, Suedia, Italia au oferit minorităților naționale legiferarea unor soluții de descentralizare, prin adoptarea autonomiei culturale ca soluție la păstrarea identității culturale și lingvistice, prin înființarea diferitelor instituții de autoguvernare, prin autonomie regională etc. Sunt soluții europene care au rezolvat conflicte istorice seculare prin bunăvoință, deschidere şi dialog. Rezultatul sunt societăți echilibrate, prospere, capabili de dezvoltare în care majoritatea şi minoritatea conlucrează pentru binele comun. Mereu rămân și acolo probleme de rezolvat, dar baza de dialog există, cadrul legal permisiv, inclusiv autonomia există, iar problemele pot fi surmontate prin cooperare și deschidere”, a conchis senatorul UDMR.

Atenție! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.