UDMR: Multilingvism real, în Transilvania!

07.11.2016 | Alegeri parlamentare
  • Mărime
    text
  • Trimite prin e-mail
  • Tipăreşte

  • Trimite prin:
  • Share


UDMR: Multilingvism real, în Transilvania!

„Uniunea propune ca limba maghiară să poată fi folosită în administrație, în toate localitățile unde procentul maghiarilor depășește zece la sută. Pragul din legea folosirii limbii materne trebuie redus de la 20% la 10% și trebuie introdus un prag alternativ, numeric, de 5.000 de locuitori”, au declarat luni, 7 noiembrie, Hegedüs Csilla și Csoma Botond, candidați UDMR la Camera Deputaților din județul Cluj, referitor la proiectele Uniunii în domeniul folosirii limbii materne.

Hegedüs Csilla, candidat din județul Cluj la Camera Deputaților, vicepreședintele executiv pentru cultură a UDMR, a declarat: „Ce se întâmplă în această țară în ultimii ani este inacceptabil. Putem spune că se constată regrese în domeniul folosirii limbii materne. Reducerea pragului de folosire a limbii materne de la douăzeci la zece la sută, respectiv introducerea unui prag alternativ numeric de cinci mii de persoane ar viza, în primul rând, comunitățile maghiare din diaspora internă. Sunt convinsă că aceste măsuri ar fi pentru ei ca o ancoră care îi leagă de identitatea lor, dacă ar putea folosi oficial limba lor maternă”.

Candidatul UDMR a arătat că introducerea pragului de zece la sută ar viza în primul rând maghiarii din Cluj-Napoca, dar și pe cei din Oradea, din Sighetul Marmației, din Zalău, din Aiud, din Gherla, din Sighișoara, și din multe alte localități din Transilvania. Iar pragul alternativ numeric ar viza maghiarii din Timișoara, Arad și Brașov, unde procentul maghiarilor nu atinge zece la sută, însă numărul lor dintr-o singură localitate depășește cinci mii. „Vrem să construim o Transilvanie unde drepturile nu sunt încălcate și folosirea limbii materne nu este restricționată. Vrem respect pentru Transilvania de aceea, UDMR luptă pentru ca drepturile existente să fie aplicate.. Afirmăm, cu toată răspunderea, că un proiect bun pentru Transilvania este bun și pentru România. Ceea ce este bine pentru maghiarii din Transilvania este bine pentru toți cetățenii acestei țări.”, a spus Hegedüs Csilla.

În opinia vicepreședintelui executiv, atunci când modificăm legea folosirii limbii materne trebuie luate în considerare recomandările din Charta europeană a limbilor regionale sau minoritare, așa cum s-a procedat și cazul inscripțiilor în limba maternă a monumentelor istorice.

Csoma Botond activează de 10 ani în Consiliul Local Cluj-Napoca. Experiența dobândită aici îi va servi și în Parlamentul de la București. Muncește pentru o Transilvanie unde mai multe culturi conviețuiesc împreună, pentru un Cluj multicultural. „Trebuie să construim o comunitate, aici în Cluj-Napoca, unde multiculturalismul nu este doar un slogan lipsit de conținut. Aici trăiesc 50.000 de maghiari, a doua comunitate maghiară, ca mărime, din Transilvania. Drepturile lor lingvistice nu pot depinde de interpretarea legii, nu se pot sufoca în dispute juridice care durează ani în șir. Este clar, trebuie modificată legea”, a spus candidatul UDMR la Camera Deputaților din județul Cluj. Măsurile concrete propuse de el pentru soluționarea acestei probleme sunt reducerea pragului de la 20% la 10% și introducerea unui prag alternativ, numeric. „Propunerea mea pentru pragul numeric a fost de 5.000. Adică dreptul la folosirea limbii materne să fie garantat în toate localitățile din România unde maghiarii trăiesc într-un număr mai mare de 5.000. Maghiarii din Cluj-Napoca ar fi primii vizați în această privință”, a spus Csoma.

Din experiența sa de membru al Consiliului Local, președintele organizației județene UDMR din județul Cluj a evidențiat faptul că este clar că problema drepturilor lingvistice nu se va soluționa la nivel local. „Degeaba a scăpat orașul de Funar, trebuie să ne ducem până la București pentru o soluție. Miza alegerilor parlamentare este viitorul comunității maghiare din Transilvania. Viitorul celor din Cluj-Napoca și din județ. Eu cred, că în 2016, în Transilvania putem afirma că avem un viitor comun aici, în județul Cluj, în municipiu. Dar pentru asta trebuie să fim uniți, trebuie să luptăm împreună pentru interesele noastre comune și să nu pierdem niciodată din vedere obiectivele noastre. Despre asta decidem pe 11 decembrie”, și-a exprimat convingerea Csoma Botond.

Atenție! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.