Un scop important este să găsim parteneri externi pentru proiectele noastre

31.05.2018 | Congres
  • Mărime
    text
  • Trimite prin e-mail
  • Tipăreşte

  • Trimite prin:
  • Share


Un scop important este să găsim parteneri externi pentru proiectele noastre

Foto: Kocsis B. János

Politicieni ai UDMR, specializați în diferite domenii de activitate și lideri ai administrațiilor publice locale și județene au prezentat delegației Congresului autorităților locale și regionale a Consiliului Europei situația maghiarilor din Transilvania și dublul standard aplicat comunității maghiare. Comisia de Guvernanță a Congresului Autorităților Locale și Regionale a Consiliului Europei s-a reunit la Băile Bálványos din județul Covasna.

Viitorul Europei și recunoașterea regiunilor

Invitații, reuniți la Centrul Cultural Vigadó din Târgu Secuiesc, au fost salutați de Tamás Sándor, președintele Consiliului Județean Covasna, care a făcut și o scurtă prezentare a istoriei orașului și a Ținutului Secuiesc. El a subliniat că în regiunile Europei diversitatea națională și lingvistică generează și transmite valori. O țară modernă trebuie să se bazeze pe acceptarea, recunoașterea și promovarea caracteristicilor locale și regionale. Din păcate, acest lucru nu se întâmplă în România, unde puterea centrală de la București folosește dublu discurs. Pe de o parte, dezinformează publicul internațional cu privire la situația minorităților și, mai mult, limitează permanent posibilitatea folosirii limbii matern deși, "noi, maghiarii, trăim în această regiune de o mie de ani și suntem parte a culturii europene. Comunitatea maghiară de 75% din Ținutul Secuiesc dorește ca limba maternă să fie recunoscută ca limbă oficială regională, alături de limba română. Pentru acest demers, căutăm parteneri internaționali", a subliniat președintele Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor.

Nu cerem drepturi exagerate

Senatorul Fejér László-Ödön a salutat participanții în calitate gazdă a dezbaterii. ”Sper că veți cunoaște îndeaproape obiectivele, preocupările și dezideratele minorității maghiare din România, unul dintre ele și, probabil, cel mai important, este dreptul de a folosi limba maternă, deoarece, așa cum a spus și marele om de stat Széchenyi István, unul dintre excelențele națiunii noastre," națiunea trăiește prin limba sa". Este vorba despre o problema actuală a Europei secolului XXI pentru maghiarii din România, în comunitatea în care cei care folosesc limba minorității sunt acuzați că ar fi inamici ai națiunii românești". Pentru a ilustra acest aspect, politicianul a evidențiat legea 215 care reglementează folosirea limbii materne  și a simbolurilor naționale, și pentru a cărei modificare s-a ajuns la un consens cu partidul de guvernământ, dar care a fost suprimată de o adevărată isterie antimaghiară pe canalele de televiziune comerciale românești, în ziua precedentă adoptării legii. "Este inacceptabil ca, în 2018, primarii municipiilor Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc să fie amendați, deoarece pe 15 martie, în timpul uneia dintre cele mai importante sărbători ale națiunii ungare, am comemorat cu demnitate amintirea strămoșilor noștri,cea de a 170-a aniversare a războiului de independență și revoluție, folosind simbolurile noastre naționale. Minoritatea maghiară nu cere nimic mai mult decât dreptul acordat minorităților din alte state membre ale UE. Și toate acestea într-un cadru legal”, a subliniat senatorul UDMR.

Benkő Erika, deputat UDMR, președintele Serviciului de asistență juridică Mikó Imre a subliniat faptul că acordarea drepturilor de folosire a limbii materne în România a fost oarecum o necesitate politică, deoarece a fost adoptată atunci când România se afla în procesul de aderare la NATO și Uniunea Europeană.

"Putem afirma în mod cert că lucrurile s-au schimbat semnificativ după două decenii, societatea a evoluat și au apărut noi necesități. Ne aflăm adesea în situații absurde în care sunt câștigate procese intentate împotriva inscripțiilor și simbolurilor maghiare, deși drepturile lingvistice  sunt drepturi fundamentale ale omului. Pentru a evita diminuarea acestor drepturi, sunt necesare reglementări explicite, legi care nu dau naștere unor interpretări răuvoitoare și care nu afectează drepturile minorităților și drepturile lingvistice”, a subliniat deputatul.

Deputatul Benkő Erika a mai adăugat că, din păcate, a devenit un fenomen sistematic în rândul partidelor românești exploatarea cartei maghiare în procesul legislativ și respinge diversitatea etnică și lingvistică. Intoleranța este mult mai frecventă decât bunăvoința, cu toate că legislația favorabilă minorităților urmărește să asigure sentimentul de confort minorităților naționale și să îmbunătățească relația dintre minorități și majoritate, situând-o pe o bază clară și neechivocă.    ”Cred că, în loc să privească la minoritatea maghiară cu ostilitate și cu intenție clară de asimilare, statul român ar trebui să trateze comunitatea maghiară ca o valoare culturală și lingvistică și să considere diversitatea etnică, parte integrantă a țării, cu care ar trebui să se mândrească”,a subliniat deputatul Uniunii.

Avem nevoie de un cadru legislativ, la nivel European, pentru protecția minorităților

„Nu fiecare stat membru al Uniunii Europene a soluționat problema minorităților naționale autohtone. Astfel, deși aceste comunități trăiesc de sute de ani în aceeași țări, se confruntă, în toate părțile Europei, cu probleme specifice. Acesta este motivul pentru care avem nevoie de drepturi lingvistice, exemple de bune practici în administrație și un cadru legislativ amplu pentru protecția identității minorităților”, a arătat Csaba Sógor. Eurodeputatul UDMR are convingerea că aplicarea bunelor practici din celelalte state membre este de o importanță deosebită în soluționarea acestor probleme, iar din acest motiv, Uniunea Europeană ar trebui să încurajeze schimbul de experiență între statele membre în ceea ce privește protecția minorităților.

În discursul său, Csaba Sógor a reiterat bazele normative existente, cum ar fi Charta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din Tratatul de la Lisabona, un pilon de bază în elaborarea drepturilor minorităților. Totodată a amintit că Parlamentul European a adoptat, printre altele, în februarie, o rezoluție cu privire la drepturile minorităților, din care reiese că aceste comunități sunt discriminate în mai multe părți ale Europei. „Și acest lucru arată că PE vede lucrurile dintr-o perspectivă asemănătoare cu perspectiva noastră, și acum avem datoria de a convinge Comisia Europeană, iar mai apoi statele membre să facă același lucru”, a subliniat eurodeputatul Sogor Csaba.

Membrul Parlamentului European a adăugat este nevoie de un cadru legislativ, la nivel European, pentru protecția minorităților pentru că, în momentul de față, UE nu are la dispoziție instrumentele necesare pentru a monitoriza respectarea drepturilor minorităților. „Noi membri PE din România, reprezentanții comunității maghiare din Transilvania, în cadrul activității noastre de la Bruxelles subliniem necesitatea acestor instrumente legale. Aceste instrumente normative sunt necesare pentru ca Uniunea Europeană să poată soluționa problemele minorităților naționale autohtone din Europa la nivelul așteptărilor a celor 50 de milioane de cetățeni aparținând unei comunități minoritare", a conchis Csaba Sógor.

În prezentarea sa, președintele FUEN, Vincze Loránt, a subliniat faptul că România neagă în  mod constant încălcarea drepturilor minorităților naționale, contestând chiar și în instanță folosirea simbolurilor naționale, a steagurilor și inscripțiilor comunitare, iar această atitudine nu este cea mai bună modalitate de a consolida încrederea reciprocă.

Liderul FUEN a adăugat că rapoartele Comitetului consultativ al Convenției-cadru privind minoritățile naționale și ale Cartei lingvistice, precum și rapoartele anuale privind respectarea drepturilor omului elaborate de  experți ai Departamentului de Stat al  Statelor Unite evidențiază în mod clar realitatea.

“În spatele faptelor și cifrelor există o comunitate care dorește să-și păstreze identitatea și vrea să se dezvolte. România neagă faptul că ar exista probleme și chiar consideră că modelul său de politică minoritară este exemplar. Dar comunitatea maghiară dorește cu adevărat un partener deschis la dialog, dispus să vorbească deschis și să decidă asupra autonomiei comunității, ceea ce, după cum arată multe exemple europene, ar aduce multiple beneficii atât majorității, cât și minorității. Dar România respinge în mod constant dialogul și începe să devină un exemplu negativ, de respingere a dialogului și a cooperării”, a precizat Vincze Lorand. 

Noi, minoritățile naționale, dorim o țară  în care comunitățile naționale și lingvistice au drepturi egale, iar acestea sunt respectate și protejate. Am dori ca dumneavoastră, reprezentanți ai regiunilor europene, să fiți partenerii noștri în realizarea acestui deziderat.” a subliniat, președintele FUEN, referindu-se la importanța adoptării Inițiativei Cetățenești Minority SafePack.

Nu putem afirma, nici pe departe, că drepturile lingvistice de care dispune comunitatea maghiară din Transilvania sunt exemplare

„În această eră, când suntem inundați de un val de informații în fiecare zi, știm mai puțin unul despre celălalt ca niciodată. În lipsa unui context și a experienței personale este aproape imposibil să înțelegem situația specifică în care se află celălalt om”, a spus Anna Horváth. Vicepreședintele executiv al UDMR a reiterat o serie de momente grele din istoria comunității maghiare din Transilvania, adăugând că „După toate acestea comunitatea noastră a crezut, cu adevărat, în construirea bazelor unei democrații, dar au avut de plătit în timpul încercărilor de asimilare ale regimului comunist”, a arătat Anna Horváth.

Vicepreședintele executiv a subliniat faptul că dispozițiile legale în vigoare nu garantează respectarea drepturilor minorităților din România, cu toate că statul a ratificat documentele internaționale din acest domeniu și a adaptat legislația națională în conformitate cu prevederile generale ale acestora. În lipsa unor sancțiuni contravenționale, aceste prevederi nu sunt aplicate. 

„Deși drepturile lingvistice din România, la nivel legislativ, sunt bazate pe standarde internaționale adecvate, nu pot fi numite, nici pe departe ca fiind exemplare, atât timp cât aplicarea lor este lacunară, bazată doar pe generozitatea momentană a majorității și contextul politic versatil” a subliniat Horváth Anna, cerând delegației Consiliului Europei să susțină comunitatea maghiară maghiare din Transilvania.

Suntem responsabili pentru soarta comunității noastre

Este important pentru fiecare județ din Ținutul Secuiesc ca regiunea să fie prezentată în mod uniform și să se acționeze împreună în lupta pentru drepturile minorităților. Județul Mureș se află într-o situație specială atunci când se discută despre problemele minorităților, deoarece aproape jumătate din populație aparține unei comunități minoritare. 36% dintre locuitori sunt maghiari, aproape 10% sunt romi și multe alte minorități sunt prezente în județ. Cu toate acestea, drepturile minorităților nu sunt aplicate în multe cazuri. Dacă ne uităm la educație, este suficient să amintim situația școlii romano-catolice din Târgu Mureș, unde autoritățile au refuzat de mult timp să găsească o soluție juridică pentru funcționarea școlii teologice, deși instituirea instituției de învățământ este o cerință legitimă a comunității maghiare. Dar există probleme majore în domeniul administrației publice. În Târgu Mureș, care este considerat un oraș important pentru maghiari, încă nu a fost posibilă plasarea indicatoarelor stradale bilingve, iar denumirile bilingve sunt încă o problemă în tot județul, deoarece se întâmplă adesea ca persoane necunoscute să distrugă indicatoarele localităților care conțin și denumiri în  limba maghiară sau diferitele panouri informative. Aceste probleme pot fi rezolvate numai prin înăsprirea legilor existente și prin introducerea de sancțiuni, dar acest tip de soluție este, de asemenea, întârziată. Tocmai din acest motiv ar fi important ca drepturile minorităților naționale să fie protejate la nivelul Uniunii Europene”, a subliniat Péter Ferenc, președintele CJ Mureș.

”Emigrarea generațiilor tinere este un proces care afectează în mod indirect comunitatea. De aceea, atunci când vorbim despre protejarea identității, problema  rămânerii în țara natală este inevitabilă. Astfel, în cazul drepturilor minorităților și al protecției identității naționale, trebuie să includem o serie de măsuri care să ajute tinerii să prospere pe pământul natal sau să încurajeze întoarcerea lor acasă. De aceea, inițiativa Minority SafePack este importantă pentru că Europa este completă numai dacă toate naționalitățile își pot păstra identitatea. În utilizarea simbolurilor noastre naționale și a limbii noastre materne, adesea întâlnim probleme de "interpretare" și de aplicare a legii din partea majorității. În anul centenar, acest lucru este și mai intensificat, deci este foarte important modul și forma în care comunicăm cerințele comunității noastre  majorității, clasei politice majoritare și presei centrale.  Avem o mare responsabilitate în acest sens, noi, politicienii minoritari, dar o mare responsabilitate o are și presa minoritară maghiară. Trebuie desființate interpretările greșite care hrănesc discursurile de ură și frustrările care provin din această atitudine”, a subliniat Borboly Csaba, președintele CJ Harghita.

 

Atenție! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.