Urșii și legendele urbane – La Băile Tușnad s-au dezbătut problemele cauzate de carnivorele mari care pătrund pe teritoriile locuite.

19.07.2017 |
  • Mărime
    text
  • Trimite prin e-mail
  • Tipăreşte

  • Trimite prin:
  • Share


Urșii și legendele urbane – La Băile Tușnad s-au dezbătut problemele cauzate de carnivorele mari care pătrund pe teritoriile locuite.

”Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România și-a asumat protejarea anumitor specii de carnivore mari, printre care și specia ursului, în cazul căreia s-a angajat la menținerea unei populații de 5.000 de exemplare. Nu și-a asumat că va contribui la creșterea numărului acestora, ci că va menține o populație sănătoasă, corespunzătoare din punct de vedere genetic, iar directiva europeană pentru protecția mediului nu interzice statelor membre intervenția în cazul anumitor specii, în vederea stabilizării acesteia. Cei care afirmă contrariul, sunt iresponsabili”, a afirmat Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita, la dezbaterea din 19 iulie, intitulată ”Cu ursul nu e de joacă! Ceea ce nu se vede de la București – problema urșilor din Ținutul Secuiesc – conflictul om-urs (biodiversitate, daune provocate de animalele sălbatice)”, dezbatere pe care a și moderat-o. La eveniment au fost prezenți și Tamás Sándor, președintele Consiliului Județean Covasna, Péter Ferenc, președintele Consiliului Județean Mureș, Tánczos Barna, senator UDMR, Sárkány Árpád, vicepreședinte Consiliului Internațional al Vânătorii și Conservării Vânatului (CIC), respectiv Szép Róbert, comisar general adjunct la Garda Națională de Mediu.

Borboly Csaba a afirmat că rezolvarea acestei probleme revine instituțiilor de la București, nu de la Bruxelles, susținând că deciziile din capitala țării nu au la bază profesionalismul. „Deciziile instituțiilor care se ocupă de știința conservării vânatului nu sunt luate în considerare, mai mult, nici părerile administratorilor fondurilor cinegetice, deși vorbim de experți care au terminat o facultate. Vorbim de o categorie socială pentru educația cărora statul român a alocat fonduri importante, iar acum tot statul este cel care nu este interesat de opinia acestei categorii”, a spus Borboly Csaba, care dorește ca legislația în domeniu să fie modificată, fiind luată în considerare siguranța vieților omenești. „Un exemplu grăitor cu privire la modul în care funcționează lucrurile în România, este cel relatat de un prieten arhitect care, în procesul de obținere autorizației de renovare a unui monument istoric, a trebuit să se supună cerințelor poliției care menționează că pe geamuri trebuie aplicată folie ignifugă, însă pompierii s-au revoltat că în caz de incendiu nu pot să intervină. Picanteria cazului este dat de faptul că ambele instituții, poliția și pompierii, fac parte din structurile Ministerului de Interne”, a spus Borboly Csaba.

Tamás Sándor, președintele CJ Covasna, a atras atenția asupra faptului că s-a produs un dezechilibru între protecția animalelor sălbatice, respectiv protecția bunurilor și vieților omenești. Liderul administrației județene din Covasna este de părere că nu trebuie să ne raportăm orbește la problema urșilor. Prin exemple concrete a demonstrat faptul că nu trebuie explicate proceduri, ci trebuie găsite soluții la aceste situații: urșii care intră pe teritoriile locuite, provoacă daune, atacă oameni, trebuie eliminați. „Mai devreme sau mai târziu această atitudine iresponsabilă cu care ministerul de resort tratează problema, va conduce la pierderea de vieți omenești. Primul pas este cel de îndepărtare a acelor urși care intră în sate și care reprezintă un pericol pentru locuitori. Al doilea demers care trebuie întreprins este stabilirea unei cote de vânătoare, prin consultarea experților din domeniu. Acest demers poate contribui la stabilizarea populației de urși, deoarece, conform studiilor Institutului de Cercetări Silvice, județul Covasna dispune de un teritoriu care poate asigura habitatul a 650–700 urși, însă conform datelor asociațiilor vânătorești, numărul acestora este de cel puțin două ori mai mare”, a evidențiat Tamás Sándor.

Potrivit președintelui CJ Mureș, Péter Ferenc, și în județul Mureș sunt tot mai multe sesizări cu privire la existența urșilor, oamenii întâlnindu-se cu aceștia sau suferind daune materiale în localități precum Târnăveni, Sighișoara, dar și în alte localități unde acest fapt nu este specific. „Populația a crescut în ultimii ani, ne aflăm în situații care sunt intolerabile, dat fiind faptul că atacurile urșilor sunt tot mai frecvente. Avem mulți experți în conservarea vânatului și protecția mediului, aceștia ar trebui să colaboreze și să realizeze o estimare corectă a populației de urs, pe baza căreia să putem elabora setul de măsuri necesar echilibrării acestei populații. Pe lângă aceste aspecte reprezintă o problemă și modul în care este abordată situația actuală de către opinia publică. S-a întâmplat în urmă cu 4-5 ani, când un tată însoțit de cei doi copii ai săi, a mers la munca câmpului și întâlnindu-se cu o ursoaică cu pui a fost lovit de animal și a murit. Atunci mai era în vigoare cota de intervenție, vânătorii au primit autorizație în acest sens. O parte semnificativă a comunității a intervenit în favoarea puilor de urs. Da, este important să protejăm speciile de carnivore mari, dar trebuie să acordăm atenție și ocrotirii vieții și bunurilor oamenilor”, a spus în alocuțiunea sa președintele Consiliului Județean Mureș.

Senatorul UDMR, Tánczos Barna, consideră că atacurile urșilor s-au înmulțit la nivel național, iar pentru gestionarea acestei situații este nevoie de o aprofundare din partea experților din domeniu. „Această dezbatere trebuie continuată pe baza argumentelor tehnice, unde nu politicienii sunt în prim plan, ci acele persoane care se pricep cu adevărat la aceste aspecte. Am convingerea că prin colaborarea dintre organizațiile de gestionare a vânatului și cele de protecție a animalelor se vor putea găsi soluții pe termen lung la această problemă. Este important, de asemenea, să se înțeleagă faptul că soluții viabile în acest sens se vor găsi numai după clarificarea chestiunilor privind cota de recoltare și cea referitoare la trofee”, a afirmat senatorul.

Sárkány Árpád a ținut să evidențieze faptul că suntem un exemplu la nivel european în ceea ce privește faptul că am reușit să menținem o populație de urs atât de numeroasă, întrucât în țările vestice aceasta a fost exterminată de-a lungul secolelor. El a demonstrat în intervenția sa faptul că unde mai există populații de urs, acolo există și măsuri de gestionare a populațiilor de animale sălbatice, noțiune care nu trebuie confundată cu vânătoarea. Totodată, a catalogat ca fiind fără precedent și faptul că la noi în țară organizațiile civile pun la îndoială datele statistice oficiale în ceea ce privește populația de urs, negând suprapopularea acestei specii, deși este vorba de siguranța vieților omenești.

Szép Róbert a regretat lipsa de la dezbatere a reprezentanților organizațiilor „verzi” și a catalogat ca fiind cel puțin nefastă suspendarea cotei de intervenție de către ministerul de resort, decizie care a fost luată anul trecut. Din această cauză autoritățile nu au avut permisiunea de a gestiona situația animalelor care pătrund pe teritoriile locuite și care atacă omul.

În urma răspunsurilor sosite la întrebările formulate de către participanții la dezbatere, am mai aflat că, în Europa (excluzând Rusia), numărul urșilor bruni este de 17.000, din care 7.000 de exemplare trăiesc în Munții Carpați, iar aproape 80 la sută din această populație se găsește în județele Harghita, Covasna, Mureș și Brașov, în timp ce numărul optim de exemplare, în opinia lui Sárkány Árpád, este de 4.000.

”Este nevoie de experți în domeniu, iar sursa problemei nu este reprezentată de tăierile de pădure, deoarece numărul terenurilor împădurite a crescut în regiune, iar pe lângă intervenție sunt necesare și măsuri de prevenție. Este nevoie, de asemenea, de elaborarea unui plan de acțiune, ordinul ministerial supus dezbaterii publice, care are în vedere intervenția în cazul a 140 de exemplare, nu reprezintă o soluție la această problemă”, a conchis Borboly Csaba.

 

Atenție! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.