Kelemen Hunor

Cei care au insistat cu SMURD-ul nu au evaluat bine situaţia; oamenii au spus 'Stop joc' (interviu)

18.01.2012 | Actualitate politică
  • Mărime
    text
  • Trimite prin e-mail
  • Tipăreşte

  • Trimite prin:
  • Share


Cei care au insistat cu SMURD-ul nu au evaluat bine situaţia; oamenii au spus 'Stop joc' (interviu)

foto: www.agerpres.ro

Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, este de părere că românii au înţeles măsurile de austeritate din 2010 şi 2011 şi au "răbdat", iar "picătura care a umplut paharul" şi care i-a determinat să protesteze a fost reforma din sistemul sanitar. În opinia sa, cei care au insistat mai mult decât trebuia pe acest subiect nu au evaluat foarte bine situaţia.


Kelemen a susţinut, într-un interviu acordat AGERPRES, că atunci când oamenii au avut impresia că s-a depăşit o limită şi este afectat un sistem care funcţionează, precum cel de urgenţe sau SMURD, atunci au ales să iasă în stradă.

El consideră că o soluţie la protestele din ultimele zile o reprezintă dialogul cu reprezentanţi ai protestatarilor şi cu partidele politice.

Preşedintele UDMR a reiterat că retragerea din dezbatere publică a proiectului legii Sănătăţii a fost o decizie corectă, dar a adăugat că nu trebuie neapărat ca politicienii să vorbească despre un nou act normativ, ci mai degrabă despre schimbări pe anumite sectoare din sistemul sanitar.

Hunor Kelemen a mai vorbit despre viziunea UDMR asupra alegerilor legislative şi locale din 2012, dar şi despre priorităţile Uniunii, printre care adoptarea statutului minorităţilor.

În ceea ce priveşte exploatarea minieră de la Roşia Montană, Kelemen, care este şi ministru al Culturii, a subliniat că, în acest moment, "mingea este în ograda Ministerului Mediului", dar un proiect trebuie să ajungă şi la Guvern. El a afirmat totodată că se impune o formulă de renegociere a contractului privind exploatarea minieră, astfel încât beneficiul statului român să fie mai mare decât cel negociat iniţial.

AGERPRES: De câteva zile asistăm la proteste în toată ţară. Oamenii cer demisia preşedintelui şi a Guvernului din care şi UDMR face parte. Care credeţi că ar fi soluţia pentru restabilirea liniştii în rândul populaţiei?
Hunor Kelemen: În primul rând, protestele paşnice, indiferent dacă sunt spontane sau organizate, sunt în cadrul jocului democratic şi nu trebuie să ne speriem. Peste tot în lumea democratică şi în ţările democratice apar astfel de proteste şi este o modalitate pentru orice om de a-şi spune părerea despre preşedinte, despre Guvern, despre clasa politică, despre orice subiect care îi interesează pe toţi cetăţenii. De aceea, eu nu aş spune că se întâmplă ceva ce nu este normal într-o lume democratică, într-o ţară democratică. Este un lucru absolut normal.

Când vorbim despre vandalisme şi despre alte chestiuni care sunt dincolo de legislaţie şi de bunul-simţ şi pun în pericol siguranţa cetăţeanului, atunci este altceva. Acolo trebuie să intervină statul, trebuie să intre Jandarmeria şi organele care au atribuţii în acest domeniu. În ceea ce priveşte cazul special, sigur că ultima picătură - şi aici trebuie să fim foarte conştienţi şi foarte sinceri - a fost această problemă cu reforma în sistemul sanitar. Dar, după joi seara, când la Târgu Mureş a fost o demonstraţie şi la Cluj, pentru a-l susţine pe doctorul Arafat, astăzi nimeni nu mai vorbeşte despre sistemul sanitar şi despre problemele din Sănătate. Lucrurile au mers în altă direcţie şi, iarăşi, este un lucru absolut firesc, fiindcă oamenii, în 2010 şi 2011, au avut răbdare şi au acceptat o grămadă de schimbări, din cauza crizei economice globale.

Eu cred că, în primul rând, trebuie să facem apel la calm şi la responsabilitate. Orice demonstraţie care respectă legislaţia trebuie să fie acceptată de lumea politică. Dar asta nu înseamnă că lucrurile trebuie rezolvate pe stradă.

AGERPRES: Atunci, unde trebuie rezolvate?
Hunor Kelemen: Noi am propus şi propunem în continuare dialog, dacă există reprezentanţi ai protestatarilor atunci cu ei, cu toate partidele politice, în Parlament, pentru că acestea sunt instituţiile fundamentale şi acolo trebuie dusă dezbaterea şi discuţia politică, aşa cum s-a întâmplat de fiecare dată. Şi, în cazul în care se va face o solicitare care va îndeplini toate criteriile din Constituţie şi din regulament, atunci, probabil, săptămâna viitoare se va organiza o sesiune extraordinară, trebuie spus ce este pe ordinea de zi şi cât durează. Din acest punct de vedere, noi nu avem nicio problemă să susţinem şi să participăm la o astfel de dezbatere, chiar eu cred că rolul Parlamentului în astfel de situaţii trebuie accentuat. Nemulţumirile oamenilor sunt nemulţumiri reale, acest lucru trebuie văzut şi trebuie spus.

Noi am făcut un efort uriaş, toată societatea, fiecare cetăţean. Văzând ce se întâmplă în jurul nostru, eu cred că deciziile noastre, oricât de dureroase au fost, vorbesc despre cele din 2010 şi 2011, au fost justificate şi oamenii, într-un fel, au şi înţeles, au răbdat. Când ai depăşit o anumită limită, când ei au avut impresia că te atingi de un sistem care funcţionează, eu vorbesc despre serviciile de urgenţă, de SMURD - fiindcă în Sănătate problemele rămân dincolo de discuţiile noastre - atunci, într-adevăr, foarte repede au ieşit în stradă şi au demonstrat şi au spus ce cred despre acest sistem. De aceea, eu am salutat retragerea proiectului făcut de o echipă prezidenţială şi prima dată trebuie să calmăm lucrurile, trebuie să ne aşezăm să vorbim, să analizăm care sunt în acest moment, în 2012, posibilităţile noastre şi care sunt răspunsurile noastre la aceste probleme şi posibilităţile de a face un pas înainte, dar nu acolo unde lucrurile merg bine, unde sistemul funcţionează.

Şi SMURD-ul funcţionează. Aici, cei care au insistat mai mult decât trebuia nu au evaluat foarte bine situaţia, fiindcă fiecare cetăţean are o oarecare experienţă cu SMURD-ul, dacă nu personală, atunci este legată de apropiaţi, de prieteni sau au văzut SMURD-ul în acţiune în diferite situaţii, cum veneau, cum acţionau. Din acest punct de vedere, chiar era în acest moment o greşeală şi este o greşeală să încerci să duci dezbaterea în această direcţie, ne mai vorbind despre faptul că nimeni nu a mai discutat despre altceva decât despre acest subiect. Deci, ca să putem găsi o soluţie trebuie să ai şi un diagnostic corect şi diagnosticul corect eu cred că aici trebuie căutat: din ce cauză am ajuns în această situaţie şi care a fost picătura care a umplut paharul? Fiindcă oamenii au fost conştienţi, responsabili, răbdători cu tot ce a însemnat tăierile de salarii, disponibilizările şi tot ce a însemnat această disciplină bugetar fiscală. Acest lucru l-au înţeles, au spus: "Domnule, noi nu putem cheltui mai mult decât avem". Dar, când ai trecut într-o zonă unde nu era necesară o astfel de abordare, au spus "Stop joc".


AGERPRES: Alegerile anticipate, cerute de protestatari, sunt o soluţie?
Hunor Kelemen: Astfel de solicitări există peste tot în Europa şi în UE, unde în fiecare zi este solicitată demisia preşedintelui, Guvernului, primului-ministru şi clasei politice. Fiindcă, dacă aţi observat, ei nu au cerut niciodată, în aceste zile, să vină USL-ul, deci nu au politizat aceste demonstraţii. Deci, nu era o chestiune între Putere şi Opoziţie. Că Opoziţia încearcă să se aşeze pe acest val, aşa e în lumea politică, dar nu aţi văzut în mijlocul demonstranţilor liderii cei mai importanţi ai Opoziţiei, căci nu era cazul. Este, dacă vreţi, un protest antisistem. Eu cred că atunci când vorbim de alegeri anticipate, cel puţin noi trebuie să spunem răspicat că alegerile anticipate nu vor putea rezolva nimic în acest moment.

Este greu să ajungi la alegeri anticipate, să organizezi alegeri anticipate şi poţi să pui în pericol tot ce ai obţinut în doi ani cu efortul fiecărui cetăţean. Alegeri vor fi în 2012, lucrurile sunt foarte clare. Împingând lucrurile către alegerile anticipate, asta ar însemna o instabilitate politică de două-trei luni. Nu cred că are nevoie România de aşa ceva. Eu cred că mandatul trebuie dus până la sfârşit, în noiembrie oricum vor fi alegeri şi atunci fiecare cetăţean va avea posibilitatea de a spune pe cine doreşte în continuare în Parlament şi la conducerea ţării.

Eu nu cred că în acest moment este util să vorbim despre alegeri anticipate fără să vorbim şi despre situaţia economică şi instabilitatea politică şi cum ajungi la alegeri anticipate. Trebuie să demiţi de două ori Guvernul, altfel nu ai cum să ajungi la alegeri anticipate. După ce ai demis prima dată Guvernul, încă de două ori în 60 de zile, asta înseamnă două luni. Ce mesaj vei transmite către exterior şi către lumea economică? Ce reacţii vei avea? Ce se va întâmpla cu leul, cu inflaţia? Şi, după aceea, încă nu e sigur dacă vei organiza alegeri anticipate fiindcă în Constituţie spune că "poate dizolva Parlamentul". Dacă ai dizolvat Parlamentul mai ai nevoie de cel puţin 45 de zile pentru a organiza aceste alegeri, asta înseamnă că mai mult de trei luni stăm într-o instabilitate care ar da înapoi România cu doi ani. De aceea, eu nu susţin varianta alegerilor anticipate, dar în viaţa politică trebuie să ştii să rămâi deschis la orice soluţie democratică, care este în interesul general, naţional.

AGERPRES: Premierul Emil Boc a cerut în coaliţie o nouă lege a Sănătăţii. În ce măsură va contribui UDMR-ul la noul proiect de act normativ?
Hunor Kelemen: Eu nu cred că în acest moment trebuie să vorbim despre o nouă lege a Sănătăţii. Cei care în acest moment nu înţeleg care a fost ultima picătură şi insistă în continuare pe o anumită linie înseamnă că înţeleg ceva greşit, fundamental greşit. Eu cred că este nevoie de schimbări în sistemul sanitar, fiindcă există probleme uriaşe în ceea ce priveşte Casa Naţională de Asigurări, care este, de fapt, un stat în stat. Deci, acolo sunt probleme uriaşe, finanţarea spitalelor, pachetul de bază, multe lucruri care trebuie analizate şi trebuie văzut dacă este nevoie de o nouă lege sau este nevoie de reglementări sectoriale în diferite subsegmente din domeniul sanitar.

De aceea, noi am spus că specialiştii Ministerului Sănătăţii şi cei cu care ministrul vrea să lucreze trebuie să facă o analiză, dar nu în 24 de ore, nici măcar în 48, nici măcar într-o săptămână. O analiză serioasă, profundă, cu studii de caz, unde şi în ce mod ar trebui să corectăm problemele care nu merg bine în sistemul sanitar şi abia după aceea putem discuta despre un nou proiect. Dar Ministerul Sănătăţii trebuie să fie cel care să fie iniţiatorul şi nu altcineva şi specialiştii trebuie să fie cei care să spună care sunt problemele şi care sunt răspunsurile la aceste probleme, nu altcineva, nu din afara MS. De aceea, contribuţia noastră va fi una solidă, dacă se va ajunge la o astfel de concluzie din partea specialiştilor.

Eu nu aş vrea să spun că se va ajunge la o astfel de soluţie, că se va ajunge în 2012, că se va face un nou proiect. Nu spun aceste lucruri, fiindcă nu am elementele necesare. Eu şi în decembrie, când prima dată s-a pus problema noului proiect, eu am spus care sunt reţinerile noastre, reţinerile mele. Eu am spus care este poziţia noastră şi acum trebuie să spun că, din păcate sau din fericire - depinde de poziţia unde te aşezi -, am avut dreptate când am spus: "Opriţi-vă, staţi un pic să vedem care este într-adevăr situaţia". Am avut dreptate şi de aceea nici în acest moment eu nu insist să mergem cu o viteză vecină cu nebunia când vezi ce se întâmplă în ţară, cam ce vede societatea, cam ce doreşte societatea, atunci nu poţi să bagi în ultima sută de metri piciorul în acceleraţie. Deci, aici trebuie văzut şi în ce an suntem, în ce context politic şi social suntem. Aceste lucruri trebuie văzute.

AGERPRES: Dumneavoastră spuneţi, în fapt, că nu coaliţia ar trebui să vină cu o nouă lege a Sănătăţii, ci specialiştii. Aţi ridicat acest lucru în coaliţie, pentru că declaraţiile premierului pe acest subiect au arătat altceva?
Hunor Kelemen: Eu acest lucru l-am spus în coaliţie şi acesta este şi mandatul ministrului: să facă echipă din cei mai buni specialişti din toate domeniile sanitare şi să facă o analiză. După ce vom avea această analiză şi vom avea concluziile, atunci va primi ministrul Sănătăţii o altă sarcină, un alt mandat, dar nu ştiu care va fi, depinde de analiză, de concluzia ei, poate să fie către o nouă lege, pot fi doar reglementări în câteva subdomenii din acest sistem. Orice schimbare se va face, se va propune va fi în folosul cetăţeanului şi acest lucru, pentru noi, UDMR, şi pentru ministrul Sănătăţii va fi literă de lege.

AGERPRES: Analiştii politici susţin că în 2012 se va încerca scoaterea UDMR de la guvernare. În acest context, este posibilă o apropiere a UDMR de USL?
Hunor Kelemen: În acest moment, eu nu vreau să intru în speculaţii. Nu cred că un om care totuşi are o minimă responsabilitate, vorbesc de oamenii politici, doreşte acest lucru, căci asta înseamnă un Guvern minoritar, o instabilitate politică, o imposibilitate de a guverna şi o punere în pericol a tot ceea ce am realizat. Din partea PDL-ului - şi aici vorbesc despre conducerea partidului, de premier şi de colegii săi cu care noi avem discuţii săptămânale, chiar zilnice - nu se spune aşa ceva, nu se doreşte aşa ceva. Mai mult, intenţia lor este de a merge până la sfârşitul mandatului împreună.

USL-ul, ştiţi cum e. Ei sunt acum în Opoziţie, am fost şi noi în Opoziţie din cauza USL-ului într-o anumită formă. Şi sunt convins că dacă ei după alegeri vor avea 50% şi un vot în Parlament nu vor avea nevoie de nimeni, nici de UDMR, nici de altcineva. Este simplă matematică. Dacă nu vor avea 50 plus unu, atunci sigur că lucrurile se vor complica pentru toată lumea, de aceea nu prea înţeleg eu de prea multe ori sau aş vrea să cred că nu am cum să înţeleg fiindcă este aproape imposibil să înţelegi mesajele foarte duşmănoase din partea liderilor USL. Nu toţi, dar unii au făcut câteva afirmaţii destul de brutale. Nu este bine să spui: "Nu vreau să discut cu tine niciodată". Au mai fost unii care au spus aşa ceva, s-au jurat şi cu mâna pe Biblie şi viaţa a dat un alt rezultat şi ne-a dus într-o altă direcţie.

Noi rămânem deschişi de fiecare dată, dar niciodată nu am trădat colegii noştri de coaliţie, doar dacă s-a depăşit un anumit punct, o anumită limită şi acest lucru trebuie să fie un mesaj important şi pentru cei de la PDL, colegii noştri din coaliţie şi pentru celelalte partide.

AGERPRES: PDL a anunţat că priorităţile sale pentru 2012 rămân reorganizarea teritorială şi revizuirea Constituţiei. Se ştie, însă, că UDMR are puncte de vedere diferite în privinţa acestor două subiecte. Se va găsi un dialog la nivelul coaliţiei, aşa cum spunea premierul, pentru ca aceste două priorităţi democrat-liberale să fie îndeplinite?
Hunor Kelemen: De discutat se poate discuta, dar eu cred că aceste afirmaţii făcute de PDL acum zece zile, în urma evoluţiilor din societate şi a celor întâmplate zilele trecute, vor fi regândite, reanalizate. Eu aşa sper, dar nu este treaba mea, dar pot să vă spun că în 2012 nu văd posibilă o reorganizare administrativă şi nu văd posibilă o amendare a Constituţiei, doar, eventual, pentru pactul fiscal al UE, în rest, nu. Sigur, fiecare poate să aibă ce prioritate doreşte. Noi avem un protocol de colaborare şi un program de guvernare, avem un acord de funcţionare a coaliţiei, acolo lucrurile sunt foarte clare şi foarte simple: nici reorganizarea teritorială, nici amendarea Constituţiei nu figurează.


AGERPRES: Anul trecut, spuneaţi că prioritatea dvs este adoptarea statutului minorităţilor în 2012. Mai este posibil acest lucru?
Hunor Kelemen: Rămâne o prioritate a noastră, este şi un document semnat de către toţi liderii din coaliţie şi vom insista în 2012. Dacă vom avea şi majoritate şi susţinere din partea colegilor se va vota, dacă nu, nu pierdem nici răbdarea, nici speranţa şi nici curajul. Vom susţine în continuare, până când vor fi un moment şi o majoritate pentru acest proiect.

AGERPRES: Reprezintă un pericol pentru intrarea UDMR în Parlament prezenţa altor formaţiuni care să-i reprezinte pe etnicii maghiari şi mă refer la Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania şi la Partidul Civic Maghiar? Luaţi în calcul o posibilă colaborare, coaliţie, cu vreuna dintre aceste formaţiuni pentru viitoarele alegeri, în scopul asigurării reprezentării etnicilor maghiari în Parlament?
Hunor Kelemen: Coaliţie în niciun caz, fiindcă pragul se duce către opt la sută. Noi vom candida sub identitatea şi sub sigla UDMR. Este o construcţie credibilă şi viabilă şi după 22 de ani şi uşa rămâne deschisă pentru oricine doreşte să intre în această horă, în acest joc, în această viaţă publică politică. Noi nu închidem uşa, dar în acest moment este prematur să discuţi despre alte aspecte, precum o colaborare fiindcă ei sunt preocupaţi cu altceva. Ei acum îşi construiesc partidul, ei acum îşi construiesc organizaţiile locale. Cel care construieşte un partid se gândeşte la competiţie, nu la colaborare. În această perioadă, noi nu ne ocupăm de negocieri şi de discuţii, dar uşa noastră rămâne deschisă.

AGERPRES: Care va fi strategia UDMR pentru alegerile legislative şi locale din 2012?
Hunor Kelemen: Candidaţi credibili, program credibil - cu populisme şi demagogie nu ai cum să fii credibil - şi răspunsuri corecte pe fiecare problemă a cetăţeanului. Eu, din acest punct de vedere, nu sunt pesimist, nu am nici un optimism exagerat. Ştiu care sunt problemele oamenilor, dar mergând în ţară şi discutând cu ei, dacă mâine, poimâine am organiza alegeri, atunci noi am fi în Parlament cu aceeaşi greutate, cu acelaşi număr de parlamentari. Strategia concretă urmează să o elaborăm. Un lucru ştim deja, fiind alegeri comasate, trebuie să ai o altă strategie, mult mai nuanţată decât în anii anteriori, fiindcă trebuie să răspunzi şi la întrebările comunităţilor locale şi la aşteptările oamenilor din aceste comunităţi, dar, pe lângă acest mesaj, trebuie să ai şi unul politic privind cadrul legislativ, politici publice mari, o viziune mai largă. Şi aceste lucruri trebuie combinate. De aceea, va fi o provocare uriaşă pentru fiecare partid şi pentru fiecare om politic. Am început pregătirile.


AGERPRES: Sunteţi şi ministru al Culturii, iar ministerul pe care-l coordonaţi are un rol important în proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană. Care mai este stadiul acestui proiect?
Hunor Kelemen: Ministerul Culturii, în acest moment, nu mai are prea mult de făcut în acest dosar. Comisia naţională de arheologie a dat anul trecut o descărcare de sarcină arheologică pentru masivul Cârnic, în anumite condiţii. Va fi o supraveghere permanentă şi, pe baza documentelor de până acum, ştim că vom salva cam 80-85% din patrimoniul construit şi arheologic. Noi am transmis acest punct de vedere şi la Ministerul Mediului. Avem pregătite toate garanţiile pentru o investiţie masivă în patrimoniul cultural construit la Roşia Montană şi la nivel naţional, dar acum mingea este în ograda Ministerului Mediului, urmează să fie analizat şi acolo, în comisia de analiză tehnică, tot dosarul, toate aspectele şi, în funcţie de concluzia lor, vom vedea ce se va întâmpla şi, la un moment dat, va ajunge şi în faţa Guvernului tot proiectul.

Din punct de vedere economic, oamenii înţeleg că avem nevoie de astfel de investiţii. Un lucru foarte cert este că noi nu vom accepta un lucru care pune în pericol sănătatea oamenilor, sănătatea comunităţii şi trebuie să se găsească - dar aici nu este Ministerul Culturii sau al Mediului actorul principal - o formulă de renegociere a contractului, în aşa fel încât beneficiul statului român, al cetăţenilor să fie mai mare decât cel negociat acum foarte mulţi ani prin '99-2000. În acest moment, este o comunitate condamnată la moarte. Este o catastrofă acolo, fără locuri de muncă şi fără investiţii în această zonă. Acum este o bombă ecologică care s-ar putea să explodeze oricând, fiindcă acolo a existat minerit, există iazuri de decantare care nu au fost ecologizate, nu au fost şi nu sunt protejate.

Dacă cineva vrea să-mi spună mie că, în 2012, la Roşia Montană este raiul pe pământ, unde vrei să trăieşti neapărat fiindcă acolo este fericirea absolută, dar nu se poate fiindcă vine cineva să distrugă zona, eu o să spun că minte şi nu cunoaşte situaţia. Mergeţi şi vedeţi catastrofă ecologică, catastrofă din punct de vedere cultural. Trebuie făcut ceva, putem să aşteptăm şi să spunem că vremea va rezolva această problemă sau putem spune: "Mergeţi adunaţi zmeură sau fructe de pădure şi vor veni turiştii şi veţi trăi din asta". Sau putem găsi o soluţie care să fie un pic mai apropiată de ceea ce fac ei de două mii de ani, mineritul. Dar, în anumite condiţii. Noi nu vom susţine un proiect care nu va ţine cont de siguranţa şi de sănătatea cetăţeanului.

AGERPRES

Atenţie! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.