Ştiri

Elküld ismerősnek | Listare

Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, a participat la Forumul “Coridoare Culturale ale Sud-Estului Europei”, eveniment aflat sub auspiciul UNESCO şi a Dırecţiei Generale pentru Educaţie, Cultură şi Patrimoniu a Consiliului Europei şi organizat la Istanbul în perioada 21-23 iunie. În discursul său,  ministrul Culturii din România a subliniat că este onorat că poate fi prezent la acest eveniment „de o deosebită importanţă pentru cooperarea culturală din această regiune”.

„Conceptul de „coridoare culturale”, care reprezintă firul roşu al reuniunilor acestui Forum încă din 2005, este un concept cu care România are o relaţie privilegiată. Cariera remarcabilă a conceptului a început în 2005, când domnul Koïchiro Matsuura, pe atunci Director General al UNESCO, l-a reluat într-o alocuţiune în cadrul reuniunii Forumului de la Varna. Iar lucrul acesta nu este întâmplător. Afirmarea deplină a acestei noţiuni, care are la bază tocmai ideea de mobilitate, de schimb, de continuum în care culturile diferitelor grupuri etnice se influenţează si se modelează reciproc, nu putea să aibă loc decât în paradigma nouă a democraţiei, a depăşirii obsesiilor naţionaliste, a înţelegerii faptului că e la fel de important să descoperim ceea ce avem în comun, nu doar ceea ce ne separă” - a spus ministrul în discursul său.  

Kelemen Hunor a subliniat şi importanţa faptului că, din şapte coridoare culturale identificate la nivelul Europei sud-estice, trei parcurg România: Drumul Dunării, Drumul Trans-Balcanic de Est si Via Pontica. ”Drumul Dunării este un coridor cultural legat de bazinul dunărean şi uneşte Croaţia, Serbia, Bulgaria şi România şi este cu atât mai important cu cât Uniunea Europeană a elaborat de curând Strategia Dunării. Drumul Trans-Balcanic de Est este a doua axă, care străbate regiunea de la nord la sud şi uneşte România cu Bulgaria şi Grecia. În fine, Via Pontica tiveşte ţărmurile vestic şi sudic al Mării Negre şi străbate România, Bulgaria şi Turcia” - a mai precizat ministrul Culturii, adăugând şi faptul că de-a lungul acestor axe s-au definit interdependenţele culturale balcanice şi au avut loc, de-a lungul secolelor, schimburile culturale între regiunea noastră şi Occident sau Nordul Europei.

Succesul conceptului de „coridor cultural” vine din penetrarea sa la nivelul mentalului colectiv - a punctat Kelemen Hunor, precizând că sintagma aceasta apare pe site-urile de călătorii ale tinerilor sau în proiectele de dezvoltare locală concepute de diferite asociaţii şi ONG-uri. „Profităm de această ocazie ca să menţionăm cu plăcere faptul că asociaţia română Mioritics a câştigat un grant pentru realizarea „Itinerariului Cultural al Bisericilor Fortificate”, din partea guvernelor Islandei, al Principatului Liechtenstein şi al Norvegiei, prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European. Proiectul este coordonat în colaborare cu Institutul European pentru Itinerarii Culturale al Consiliului Europei din Luxemburg şi cu parteneri locali. De asemenea, merită semnalate şi eforturile organizaţiei neguvernamentale TUNA de a crea punţi culturale româno-turce, prin organizarea, în fiecare an, din 2006 până în prezent, a unor dezbateri care aduc faţă în faţă istorici, academicieni, specialişti în studii sud-est europene şi jurnalişti, în încercarea de a găsi căi concrete prin care să poată fi exploatate afinităţile culturale stabilite de-a lungul Via Pontica. Din dezbaterile acestea se nasc idei inedite, incitante, multe dintre ele imediat aplicabile. Exemplele de genul acesta sunt din ce în ce mai multe şi ilustrează pluritatea palierelor pe care se multiplică efectele pozitive ale srădaniilor participanţilor la fiecare ediţie a acestui forum” - a relatat ministrul la Forum.

Tematica reuniunii din acest an a fost muzica şi importanţa ei inestimabilă, atât pentru viaţa indivizilor şi a comunităţilor separate, cât şi pentru dialogul intercultural.  Despre subiectul abordat în cadrul evenimentului, Kelemen Hunor a afirmat că „este în deplin acord cu modul în care România se raportează la moştenirea ei culturală şi cu angajamentul nostru ferm pentru protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural, în special a celui imaterial, care e mai vulnerabil la provocările epocii globale, hipertehnologizate, în care trăim.”

Ministrul a mai precizat că România îşi exprimă angajamentul deplin pentru atingerea obiectivelor trasate în Declaraţia de la Istanbul – „Muzica, metaforă a dialogului cultural din Sud-Estul Europei” şi totodată, şi-a exprimat speranţa ca acestea să se traducă în cât mai multe iniţiative concrete, una dintre ele fiind organizarea unui festival muzical care să aducă pe aceeaşi scenă sonorităţile fiecăreia dintre culturile reprezentate la Istanbul.