COMUNITATEA MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA
Maghiarii din România reprezintă una dintre cele mai numeroase minorităţi etnice din Europa. Conform datelor oficiale ale recensământului din 2011, 1.237.746 de persoane – echivalentul a 6,5 la sută din populaţia României – sunt înregistrați ca etnici maghiari.
Uniunea Democrată Maghiară din România a luat ființă după căderea regimului comunist, pe 25 decembrie 1989. Încă de la înființare, scopul și rolul asumat al Uniunii este reprezentarea și apărarea intereselor comunității maghiare din România.
Uniunea Democrată Maghiară din România, care în acest an aniversează 26 ani de existență și activitate, este o organizație care susține interesele comunității maghiare din România, asigură reprezentarea politică și publică la nivel național și local a minorității maghiare. UDMR este prezentă în Parlamentul României din 1990, iar din 1996 a fost partener de coaliție în mai multe guverne din Romania. Din 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, UDMR are membri în Parlamentul European.
STRUCTURA ȘI ORGANISMELE UNIUNII
Uniunea Democrată Maghiară din România respectă principiul diversității politice. Platformele, grupările ideologice și politice exprimă, prin programele și activitățile sale, păstrarea identității, valorilor culturale și diversitatea societății maghiare din România. Potrivit principiului pluralismului intern, UDMR are în componenţă organizaţii județene și teritoriale, platforme bazate pe tematici și obiective socio-politice diverse, inclusiv organizaţii asociate.
Funcţionarea Uniunii se bazează pe principiului autoadministrării interne, separând zonele decizionale, executive şi de control. Organul decizional suprem al Uniunii este Congresul. În perioada dintre două Congrese, organismele de conducere ale Uniunii sunt: Consiliul Reprezentanţilor Unionali (CRU), Consiliul Permanent al Uniunii (CPU), respectiv Prezidiul Uniunii (PU).
Forul de execuţie al Uniunii este Prezidiul Executiv, responsabil cu implementarea hotărârilor adoptate de Congres, CRU, CPU, respectiv Prezidiul Uniunii.
Organismele consultative ale Uniunii sunt: Consiliul Consultativ al Preşedinţilor Teritoriali (CCPT), Consiliul Consultativ al Platformelor (CCP), respectiv Consiliul Primarilor şi Consilierilor Uniunii (în continuare CPCU). Sarcina controlului revine Comisiei de Supraveghere a Statutului (CSSU), Comisiei de Etică şi de Disciplină a Uniunii (CEDU) şi Comisiei de Cenzori (CCU).
Președintele UDMR, KELEMEN Hunor, a fost ales în funcție de către Congresul Uniunii din 2011 și reales în 2015. Președintele Executiv este KOVÁCS Péter. Între anii 1993 și 2011 poziția de președinte al Uniunii a fost deținută de scriitorul MARKÓ Béla, iar predecesorul său, între anii 1990 și 1993, a fost președintele fondator al Uniunii Democrate Maghiare din România, DOMOKOS Géza.
În interesul prosperității comunității maghiare, dezvoltării economice, păstrării limbii, tradițiilor și valorilor culturale, păstrării și dezvoltării învățământului în limba maternă, Uniunea cooperează cu organizații academice, alte organizații educaționale, științifice, organizații de femei, diferite organizații profesionale și de profil, grupuri de opinie, asociații.
În aprilie 2012, a fost înființat Consiliul Autonomiei Culturale al UDMR. Acest Consiliu este definit ca for al reprezentanților organizațiilor din domeniile științific, cultural, educațional și al organizațiilor partenere ale UDMR, cu scopul de a păstra și dezvolta viziunea culturală a comunității maghiare din România.
În anul 2013 UDMR a creat cadrul organizațional pentru asumarea unui rol important al femeilor în viața publică. În acest sens, a fost înființată Organizația de Femei din cadrul UDMR, având ca scop organizarea și încurajarea prezenței femeilor în viața publică.
OBIECTIVELE UDMR
Obiectivul major al UDMR este păstrarea identității și dezvoltarea comunității maghiare din Transilvania. De-a lungul anilor, Uniunea și-a asumat un rol de reprezentare în Parlamentul și guvernul țării, cu scopul de a asigura o îmbunătățire a calității vieții cetățenilor, iar ca organizație de reprezentare a maghiarilor din România, UDMR este preocupată, în special de protecția drepturilor minorității maghiare.
Încă de la înființarea sa, în 1990, UDMR a decis să aleagă calea democratică și instrumentele democrației parlamentare în vederea obținerii de drepturi pentru minoritatea maghiară din România.
UDMR susține o democrație funcțională bazată pe principiul statului de drept, cu toate instituțiile necesare și economia socială de piață. UDMR a avut, întotdeauna, un rol important, ca factor de echilibru în rândul forțelor politice ale țării, oferind stabilitate politică României. Încă de la Revoluția din decembrie 1989, UDMR a contribuit în mod decisiv la aderarea țării la structurile UE și NATO.
Uniunea încurajează procesul de descentralizare și aplicarea principiului subsidiarității și are ca scop realizarea procesului de autonomie culturală pentru comunitățile mici – acestea fiind și cele mai vulnerabile –respectiv auto-determinare pentru etnicii maghiari în regiunile unde aceștia trăiesc în majoritate. UDMR dorește atingerea acestor obiective doar printr-un dialog și în consens cu societatea și politica românească, bazându-se pe principiile europene, inclusiv pe modele care au funcționat în țările din Europa de Vest.
Minoritățile etnice contribuie prin valori importante și un patrimoniu cultural important la bogăția și diversitatea țării. Garantarea dreptului la folosirea limbii materne în toate segmentele vieții private și publice, precum și învățământul în limba maternă, respectiv gestionarea instituțiilor din domeniul educației și culturii minorităților, reprezintă aspectele majore ale activității Uniunii.
Programul electoral al Uniunii prevede obiective specifice, realizabile și executorii în domeniul educației, familiei, economic, tineret și politică externă, respectiv cel al păstrării identității culturale.
UDMR este membru al PPE (Partidului Popular European) și al FUEN (Federal Union of European Nationalities).