Stimați delegați la Congres! Doamnelor și domnilor!

În primul rând doresc să vă mulțumesc că ați votat raportul politic și vă mulțumesc că, în ultimii patru ani, mi-ați fost alături.

Dragi prieteni!

Din când în când ne punem, în mod firesc, o întrebare aparent simplă: cine suntem? Nu pentru că am fi uitat, sau că am fi nesiguri în privința bazei identității noastre. Aceasta nu poate să fie rescrisă, atacată de nimeni și nimic.

Suntem maghiari, vorbim în limba maghiară, cultura și istoria maghiară le revendicăm ca fiind ale noastre și suntem parte din ele, pentru că ne formează pe noi în mod individual, dar și ca și comunitate așa cum o numim noi, maghiarii din România, aici, în Banat, Transilvania, Partium, Moldova sau în vechiul Regat.

De aceea ne punem întrebarea, ”cine suntem?”, pentru că mediul nostru social, politic și economic mai larg și mai restrâns este în continuă schimbare. Noi, maghiarii din România, trebuie să găsim o cale în această lume aflată în schimbare și, unde nu este cale, trebuie să construim una și să avem succes.

Să avem succes ca indivizi, dar și ca o comunitate, să avem succes ca maghiari aici, pe pământul natal, și să avem succes în acea competiție mare, care pune fiecare națiune, fiecare comunitate în fața celor mai mari provocări.

Cine suntem și ce vrem?

Știm de unde venim. Dar încotro mergem? Fără a răspunde la aceste întrebări nu putem avea un răspuns corect în privința viitorului nostru.

Întotdeauna am spus că vrem să prosperăm pe pământul nostru natal ca și comunitate maghiară, păstrând și recreând identitatea noastră cu elementele sale în fiecare generație – dar asta nu este suficient.

Astăzi, alegerea să trăim pe pământul natal nu poate fi strict o cerință morală. Trebuie să facem această țară un loc în care merită să trăiești. Pe lângă cadrul instituțional de păstrare a identității și a siguranței din punct de vedere legal trebuie să îmbunătățim condițiile privind calitatea vieții, calitatea serviciilor publice, trebuie să formăm țara în așa fel încât maghiarii să rămână aici și da, dragi prieteni, acest lucru depinde mai presus și înainte de toate de noi.

Nimeni altcineva nu va face această treabă în locul nostru. În acest demers este nevoie de toată lumea.

Trebuie, așadar, să creăm acele condiții, care duc spre îmbunătățirea calității vieții, care asigură locuri de muncă și un venit decent, grijă față de cei aflați la nevoie, iar pentru generațiile tinere oferă cunoștințe competitive, care oferă siguranță și o speranță puternică în sensul în care acea țară, la a cărei construcție contribuim și noi, să asigure un trai bun și să fie o țară bună și pentru copiii și nepoții noștri. O țară bună în care ne putem alege liber modul de viață, ale cărei rădăcini cresc din tradițiile noastre, dar ale cărei ramuri se îndreaptă spre viitor. O țară bună, care consideră că înțelegerea și acceptarea reciprocă sunt mai importante decât dezordinea și excluderea constantă. O țară în care e bine să trăim, pentru că vom putea ridica iubirea aproapelui nostru deasupra urii.

Împărțim acest pământ cu români, sași, șvabi, evrei, romi și cu toate celelalte naționalități care trăiesc aici și, deși în trecut ne-au despărțit multe, nu vrem să împunem trecutul în locul viitorului. Acordăm respect și cerem respect.

Datele Recensământului ne arată că, în ultimul deceniu, mulți – după standardele noastre chiar foarte mulți – au ales să emigreze. Acest grad ridicat de mobilitate geografică afectează toate popoarele, națiunile din regiune, deoarece în Europa de Vest și de Nord standardele de trai și salariile sunt, încă, mai bune.

Este datoria noastră de a-i reprezenta cât mai bine cu putință pe cei care au rămas aici și îi așteptăm acasă pe cei care n-au părăsit țara cu intenția de a rămâne definitiv în străinătate.

Desigur, îi reprezentăm și pe cei a căror identitate este parțial legată de limba și cultura maghiară. Trebuie să întărim în rândul lor ideea că aici în țară o dublă identitate, maghiară și română deopotrivă, este o parte naturală a unei persoane.

Toate acestea provin din valorile transilvane. Din acea ideologie – dacă pot să denumesc transilvanismul o ideologie – care depășește frazele goale atât de stânga, cât și de dreapta și care unește, nu desparte oamenii care trăiesc aici. Din acel transilvanism, care spune că putem să luăm decizii responsabile la problemele noastre fără să luăm nimic de la nimeni. Din acel transilvanism, care a crescut, aici, la periferia Europei, dar mereu și-a îndreptat ochii spre Vest și își consideră ca moștenire fundamentală tradiția iudeo-creștină.

Da, aceasta înseamnă și pragmatism, care pune gândirea rațională, rezonabilă, în locul sentimentelor exacerbate. Nu vrea să fie mai presus de nimeni, dar nici nu acceptă ca vreo autoritate a statului să comită abuzuri împotriva noastră.

Dragi prieteni, așa arată pragmatismul nostru transilvan. Își cunoaște și își acceptă valorile, privește înainte, este mândru, curajos și cu spirit de inițiativă, ferm și sensibil când e vorba de respectul reciproc.

Doamnelor și domnilor, stimați delegați ai Congresului!

Ne punem aceste întrebări, deoarece suntem în deceniul schimbărilor majore! Trebuie să știm dacă răspunsurile pe care le-am dat mai devreme sunt încă valabile.

Răspunsurile greșite sunt anticamerele eșecului și în politică. Iar noi, în ultimul deceniu, am avut mereu curajul să punem întrebări și întotdeauna am avut curajul suficient să rămânem la valorile noastre.

Nu doar luăm act de trecutul nostru, dar îl iubim, pentru că este al nostru și ne dă rădăcinile noastre. Între timp, privim spre viitor, deoarece am învățat că politica este întotdeauna despre următoarea provocare.

Trăim în deceniul schimbărilor majore.

Din aceste schimbări nu poate să rămână pe dinafară nici comunitatea noastră maghiară din România. Nu doar pentru că ordinea mondială, considerată a fi veșnică, este în prezent în curs de transformare și nu doar pentru că în vecinătatea noastră are loc un război regional, cu consecințe globale.

Avem puțină influență asupra transformării ordinii mondiale globale. Cu toate că avem o opinie tranșantă despre această transformare, avem prea puțină influență asupra ei.

Trăim era schimbărilor majore și pentru faptul că în acest deceniu sunt la dispoziția țării resurse de dezvoltare nemaiîntâlnite. Și da, putem influența ce facem cu această oportunitate.

În ciuda crizei dure și cu mai multe fațete vedem că au loc schimbări enorme în regiunea noastră geografică largă. Începând de la construirea și dezvoltarea infrastructurii, trecând prin crearea de locuri de muncă până la îmbunătățirea serviciilor publice, în fiecare domeniu vedem această schimbare cuprinzătoare.

Fără nicio exagerare îndrăznesc să spun că, până la sfârșitul deceniului sau la începutul deceniului viitor, această țară și Transilvania vor avea o altă față. De ce spun acest lucru? Permiteți-mi să ilustrez doar un singur exemplu.

Anul trecut PIB-ul României a ajuns la valoarea de 285 de miliarde de euro și a avut o creștere nominală de 50 de miliarde de euro față de anul precedent. Ca o comparație, în urmă cu 20 de ani PIB-ul țării a fost de 50 de miliarde, adică suma pe tot anul a fost cât era acum doar creșterea în sine.

Dacă reușim să menținem ritmul de creștere din ultimii ani, în 15 ani am putea dubla Produsul Intern Brut.

Cum spune un prieten de-al meu: astea toate sunt bune și frumoase, dar lui tanti Erzsike din Petriceni, județul Covasna, degeaba îi vorbesc despre PIB-ul în creștere, deoarece ea vede că prețul untului era anul trecut undeva la 10 lei, iar acum costă aproape 20 de lei. Și ea are dreptate.

Însă schimbările majore menționate anterior includ și faptul că dacă nu stricăm ceva, atunci vor fi bani suficienți pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie de ajutor după o muncă grea de-o viață. Vor fi bani și va fi voință ca la anii bătrâneții să nu ducă lipsă de nimic și să nu aibă nicio grijă.

De asemenea, vor fi posibilități ca statul să sprijine tinerii cu programe și cu politici publice pentru ca ei să rămână în țară, să-și întemeieze aici o familie și să-și crească aici copiii.

Pentru că e important să vedem așa numitul ”big picture”, lucrurile în ansamblu, dar e tot atât de important ca dezvoltarea și traiul bun să fie cât mai generale – ca nici tanti Erzsike să nu se simtă lăsată pe dinafară.

Acesta este tocmai unul dintre sucesele UDMR-lui de peste decenii. Pe lângă interesele comunității am acordat mereu atenție oamenilor ca tanti Erzsike sau unchiul Jóska, a căror voce se aude mai puțin, dar fără de care astăzi nu am putea fi aici.

Pentru că noi, mai presus de toate, nu reprezentăm valori și interese abstracte, ci suntem o forță organizatoare a comunității, care vede în comunitate și individul, dar nici pe individ nu-l vede niciodată detașat de comunitate, ci ca o parte integrantă a comunității.

Onorate doamne, onorați domni!

Miza unică și reală a acestui an, și în special a anului 2024, este să nu ratăm această mare oportunitate.

Pentru noi, pentru Uniune, cel mai important este reprezentarea comunității noastre, sprijinirea maghiarilor din România, prosperitatea comunității noastre. Toate celelalte urmează după.

Suntem în măsură să aplicăm acestea, dacă suntem acolo unde se iau deciziile. Aceasta presupune, însă, să primim, din nou, susținerea comunității.

Pe termen scurt, asta înseamnă că vrem să continuăm munca pe care am început-o. La sfârșitul lunii mai va fi rotativa guvernamentală și puteți vedea că toată lumea speculează și foarte mulți manipulează.

În anul 2020 am intrat la guvernare pentru patru ani. Ne-am asumat munca, nu funcțiile și, de atunci, pot spune cu curaj și cu inima împăcată, că ne facem treaba eficient. Și acum spun același lucru, ce am spus în 2020.

Dacă condițiile sunt îndeplinite, continuăm munca. Vrem să continuăm, dar nu în orice condiții. Dar nimeni, niciun partener de-al nostru să nu se lase înșelat de faptul că noi avem în Parlament doar 6-7%. Noi reprezentăm o întreagă comunitate națională de peste un milion de oameni. Aceasta nu este matematică, este mult mai mult de atât. Aceasta este pasiunea nostru.

Eu însumi voi face tot posibilul să continuăm guvernarea. Și nu doar să continuăm, dar să lucrăm mai mult, mai bine și mai înțelept.

Astăzi, acesta este interesul maghiarilor din România, este interesul partenerilor noștri de coaliție și este interesul țării. După 2024, dacă comunitatea noastră ne va acorda din nou încrederea, atunci din nou ne vom strădui ca, prin mijloacele guvernării, să susținem comunitatea, dezvoltarea, prosperitatea maghiarilor din România.

Dragi prieteni!

Aceasta, însă, presupune niște condiții premergătoare. La anul vor avea loc patru rânduri de alegeri și, dacă pot să spun astfel, în ordine greșită în ceea ce privește viitorul țării, deoarece, din punctul de vedere al guvernării, cel mai important scrutin va fi abia la sfârșitul anului.

Pentru noi, maghiarii, fiecare alegere este deosebit de importantă, fiecare are o miză.

Din punctul nostru de vedere, la alegerile europarlamentare se va decide dacă putem să ne păstrăm reprezentarea la Bruxelles. Dacă vom avea un cuvânt de spus în privința viitorului Uniunii Europene pentru că vedem că trecutul recent și prezentul nu merg în cea mai bună direcție.

Alegerile locale vor decide dacă ne vom putea menține pozițiile și dacă vom putea continua munca, în ce măsură noi vom continua să conducem, în continuare, acele comunități locale unde maghiarii au un cuvânt decisiv de spus, respectiv dacă vom putea da voce acelor maghiari, care trăiesc în minoritate, dar nu are cine să le reprezinte interesele.

Fără îndoială că alegerile parlamentare vor decide dacă vom putea intra, din nou, la guvernare sau nu. Dacă vom putea să rămânem cheia stabilității în politica românească. Răspunsul nostru poate fi doar unul. Da, trebuie să rămânem.

Față de acestea, alegerile prezidențiale au mai degrabă o importanță simbolică – totuși este important să ne manifestăm, să arătăm forța comunității noastre.

Suntem în acea situație excepțională, dar nu pentru prima dată în ultimii 12 ani, că nu trebuie să înfruntăm disputele interne. Noi trebuie să învingem neîncrederea și apatia, trebuie să redăm speranța celor dezamăgiți și trebuie să întărim în fiecare membru al comunității noastre acea convingere că suntem conștienți de problemele specifice, cunoaștem răspunsurile la aceste probleme și putem face viața noastră, a tuturor, mai bună, mai sigură și mai predictibilă.

Viața de membru al unei minorități naționale înseamnă și faptul că nu te poți opri din organizarea comunității și din reprezentarea acesteia. Nu se poate lua o pauză. În ultimele trei decenii am învățat că pentru ceea ce am realizat odată, trebuie să luptăm și mâine și poimâine.

Doamnelor și domnilor!

Funcția de președinte este deținută, întotdeauna, de o singură persoană, însă Uniunea nu depinde doar de ea. Totodată, Uniunea noastră nu este o entitate independentă de noi, care funcționează de la sine, recunoaște problemele și le rezolvă.

Uniunea noastră, UDMR, este o comunitate vie, diversă, o comunitate a oamenilor care lucrează mereu cu entuziasm, uneori cu mare efort, dar întotdeauna cu forța de a o lua de la capăt.

Nu funcționează de la sine, ci funcționează datorită vouă, datorită comunității maghiare. Și datorită celor care nu sunt în prim plan, nu apar la știri și nici pe afișe. Majoritatea oamenilor care sunt mai tăcuți, dar hotărâți în ceea ce înseamnă identitatea lor de maghiari.

Așadar, dragii mei prieteni, mă angajez să pun cunoștințele și experiența mea acumulată în ultimii 26 de ani și, mai ales în ultimii 12 ani, în slujba acestei comunități.

Pentru aceasta vă cer sprijinul la Congresul de astăzi.

Vă promit muncă, predictibilitate, echilibru, deschidere, moderație, o organizație primitoare, respectiv succes comun și comunitar.

Vă mulțumesc.