Garantarea drepturilor cuvenite pentru comunitatea română din Ținutul Secuiesc a constituit una din temele principale ale întâlnirii dintre președintele Uniunii, Kelemen Hunor, și maghiarii din Gheorgheni, județul Harghita, ce a avut loc, vineri seara, în sala Korona din muncipiu. La dialogul cu membrii comunității locale, au mai participat: Bende Sándor, președintele organizației teritoriale UDMR Gheorgheni, și Laczkó Albert Elemér, primarul comunei harghitene Remetea.

În discursul său de introducere, Kelemen Hunor a subliniat importanța încrederii reciproce, fără de care nu există nici relații de prietenie, nici de căsătorie, nici relația între marile comunități, fiind mai importată și decât orice alt aspect, chiar și decât cel financiar. 

 ”Observăm că în societățile europene competitive, nivelul de încredere este la un nivel înalt, atât în interiorul comunității, cât și între comunități. Atunci când vorbim despre viitorul pe care ni-l dorim în această țară, nu putem face abstracție de subiectul încrederii reciproce. Deoarece lipsa acesteia – după câte poate fi observat – conduce la noi și noi divergențe care, la rândul lor, produc tensiuni în relațiile din interiorul societății”, a declarat candidatul UDMR la Președinție exprimându-și, totodată, părerea că, în România, apartenența etnică este încă un aspect primordial atunci când vine vorba despre obiective de interes național. 

„Pe parcursul celor 25 de ani, s-a amintit de foarte multe ori termenul de autonomie, dar dincolo de afirmații și susțineri nu au mai urmat și alte etape. Atunci când vorbeam între noi despre acest subiect, fiecare a înțeles ce a vrut prin autonomie, dar nu sunt sigur că înțelegeam cu toții la același lucru. Acum avem pregătit un proiect de lege cuprinzând 19 pagini, despre care criticile au apărut cu mult înainte ca textul să fie dat publicității. Ne aflăm în fața unui drum lung și am încredere că, la finalul acestuia, legea va fi adoptată”, a opiniat președintele teriorial, Bende Sándor, la spusele căruia s-a alăturat și primarul Laczkó Albert Elemér, afirmând că cel mai important aspect al proiectului de lege, este faptul că o țară întreagă poate cunoaște această năzuință a comunității maghiare, iar datorită dezbaterii publice, mesajul ajunge și la românii care trăiesc în regiunea Gheorgheni.

„Consider că am decis bine atunci când am ales ca principiu de bază modelul Tirolului de Sud, deoarece acesta și-a definit atribuțiile autonomiei astfel încât comunitățile conlocuitoare să nu poată acționa una împotriva celeilalte iar, cu toate acestea, bilingvismul real este pe deplin garantat. Datoria noastră este similară și în privința autonomiei Ținutului Secuiesc, trebuie să asigurăm românilor garanții clare pentru păstrarea identității lor naționale, deoarece același lucru îl așteptăm și noi din partea statului român. Este un concept fundamental pe care trebuie să îl avem în vedere și în celelalte regiuni ale Ținutului Secuiesc”, a subliniat Kelemen Hunor adăugând, totodată, că, în opinia sa, există printre români parteneri de dialog cu gândire deschisă, care încearcă să înțeleagă preocupările comunității maghiare dar, în același timp, sunt sceptici în privința oportunității acestora.

„Noi întotdeauna începem discuțiile prin a clarifica, de la bun început, că nu dorim să aducem niciun fel de atingere integrității teritoriale ale țării, iar o astfel de afirmație, este un prim pas spre deschidere în cadrul dialogului respectiv. Scopul nostru este de a găsi parteneri români, care să ne sprijine în încercarea de a elimina mulțimea de prejudecăți din rândul societății. Abia după aceea ne vom adresa politicului, având astfel șanse mai mari pentru o dezbatere de fond și în legislativ”, a afirmat candidatul UDMR la Președinție.

Referitor la subiect, Bende Sándor a menționat că, în Gheorgheni, a avut prilejul de a discuta cu români care intenționau să citească statutul de autonomie elaborat de UDMR, deoarece îi interesa și preocupa ce anume conține acest proiect.

„Să nu uităm nici faptul că azi avem posibilitatea de a ne adresa unui mediu politic care, la începutul anilor nouăzeci, nici măcar nu intenționa să se așeze cu noi la masa discuțiilor. Trebuie să participăm fiecare dintre noi la eradicarea prejudecăților societății, fiecare maghiar este răspunzător pentru eliminarea acestora”, a spus în intervenția sa, Dézsi Zoltán.

Referitor la premisele de ordin economic ale autonomiei, Kelemen Hunor a declarat: ”Nu mă îngrijorează faptul că sistemul nu ar putea fi fundamentat în acest sens”.

”Dacă o parte semnificativă a impozitelor ar rămâne în plan local, și am avea posibilitatea de a gestiona acești bani, ne-am descurca mult mai bine decât în prezent. Nu ne-am separa de țară nici din punct de vedere economic, însă nu ar trebui să ne adresăm Bucureștiului pentru a cere aprobări în diverse investiții, ci am decide toate acestea, aici, în plan local”, a adăugat Kelemen Hunor. 

Primarul comunei Remetea a completat afirmațiile președintelui, spunând că lipsa de investiții în regiune este cauzată de nenumăratele lacune administrative, iar instituțiile statului solicită sume exorbitante din partea întreprinzătorilor.

”Cui și ce fel de beneficii i-a adus această eră care tocmai se încheie în România, va decide fiecare pentru sine. Însă un lucru este cert: se vor produce foarte multe schimbări în perioada care urmează. Spațiul nostru de mișcare va fi, poate, îngrădit, dar la fel de bine este posibil să fie extins. Avem multe de realizat, avem multe explicații de oferit celor din jurul nostru, iar între timp trebuie să avem în vedere că, suntem priviți cu atenție, pentru a vedea dacă maghiarii se sprijină sau nu reciproc”, a concluzionat Kelemen Hunor la finalul dezbaterii de la Gheorgheni.