„UDMR este doar instrumentul, obiectivul fiind acela de a elabora și de a pune în practică politici publice, care să întărească siguranța oamenilor, încrederea în viitor și consolidarea comunității. Dacă acest instrument este puternic, atunci, după alegerile locale și apoi cele pentru Parlament, vom fi în măsură să exprimăm un punct de vedere important asupra direcției în care se îndreaptă lucrurile. Acesta este unul dintre motivele pentru care țin să subliniez că, dacă vom renunța  să ne implicăm efectiv și eficient în lupta politică pe plan local înseamnă că vom ceda locul altor organizații, ar însemna să renunțăm să mai fim parte la luarea deciziilor”, a spus președintele Uniunii, Kelemen Hunor, sâmbătă 7 mai, la Brașov, la o manifestare în cadrul celei de a cincea ediții a Zilelor Diasporei Interne. Partenerul de dialog al președintelui UDMR a fost jurnalistul Ambrus Attila, gazdele evenimentului fiind preotul reformat Koszta István și Kovács Attila, președintele organizației județene UDMR – Brașov.

Kelemen Hunor a mai declarat că apărătorii intereselor maghiarilor au constatat că oamenii continuă să fie dezamăgiți de viața politică, și consideră că o reacție potrivită la acest fenomen este aceea de a ne recunoaște  greșelile și de a încerca să îndreptăm lucrurile.

„Sper, totuși, că programele noastre, candidații noștri, argumentele noastre și modul în care facem politică, dovedesc că nu avem voie să renunțăm la calitatea de reprezentanți ai intereselor comunității și nici la instrumentul guvernării democratice. Eu i-am rugat pe colegii noștri să schimbăm modul de a face politică și am recomandat schimbări de persoane pe listele de candidați pentru alegerile locale. Dar aceste schimbări, nu sunt de-ajuns. Trebuie să vedem în politică o datorie asumată, o modalitate de a ne pune în slujba comunității, iar acela care nu privește altfel lucrurile, mai devreme sau mai târziu, va intra în derivă și va fi împins la periferia politicii” – a arătat președintele Uniunii.

Kelemen Hunor a adăugat că prezența în instituțiile administrației locale este deosebit de importantă pentru diaspora internă, unde reprezentarea trebuie asigurată cu doi-trei oameni, când în alte locuri acest lucru se face cu o echipă completă. În lipsa reprezentării, însă, maghiarimea ar rămâne în afara procesului decizional. „Alegerile parlamentare din toamnă vor fi cel puțin la fel de importante. Anul viitor, în țară vor fi implementate trei reforme importante – reforma constituțională, cea  a administrației publice și cea a educației. Acestea sunt trei argumente extrem de importante în favoarea necesității prezenței noastre în toate instituțiile locale și la nivelul întregii țări unde sunt pregătite și luate deciziile” – a subliniat Kelemen Hunor, care s-a referit, și la politica externă a UDMR -  o politică cu rezultate concrete, la parteneriatele Uniunii în Europa și în Statele Unite, precum și la provocările perioadei următoare în zona politicii externe.

„În 2016, trebuie să avem în vedere faptul că birocrația sistemului instituțional de la Bruxelles nu poate  să ofere soluții bune, adecvate, la problemele și la provocările cu care ne confruntăm în cazul susținerii și aplicării unor drepturi ale minorităților. În același timp, în pofida semnalelor, momentelor și deciziilor care ne întăresc euroscepticismul, trebuie să spun, cât mai clar cu putință, că noi nu avem interesul ca Uniunea Europeană să devină mai slabă, să ajungă în pragul destrămării. Și asta chiar dacă, pe bună dreptate, avem unele nemulțumiri. Interesul nostru este acela de a întări cooperarea pe continentul european. Interesul nostru este de a menține pe ordinea de zi, de a sublinia în fiecare zi, la Bruxelles, la Strasbourg, la Luxemburg sau la București, că drepturile comunităților naționale autohtone trebuie respectate” – a declarat Kelemen Hunor, potrivit căruia în prezent, în Uniunea Europeană, situația minorităților autohtone este umbrită, inclusiv din cauza fenomenului migrațional. Pe de altă parte, chiar și în aceste condiții, această  problemă trebuie menținută pe ordinea de zi, pentru că de fapt este vorba despre drepturile unui număr de 60 de milioane de cetățeni europeni. În acest context, președintele UDMR a arătat că, încă mai speră că, Curtea Europeană a Uniunii Europene, de la  Luxemburg, va ajunge la concluzia  că sunt legitime punctele controversate ale Inițiativei Civice Europene, printre ai cărei inițiatori se numără și UDMR. Dacă acest lucru se va întâmpla în perioada următoare, în acest caz va putea începe campania de strângere a unui milion de semnături în țările membre ale UE, iar Comisia Europeană și Parlamentul European vor fi obligate să declanșeze un proces juridic referitor la drepturile minorităților autohtone.

„În următoarele săptămâni și luni va trebui să ne folosim de un argument care reiese chiar din problema refugiaților. Comisia Europeană dorește să impună principiul potrivit căruia problema  migranților intră în atribuțiile UE. În cazul acestui mod de abordare, nici problematica minorităților autohtone nu poate să aparțină exclusiv țărilor membre ale UE – adică,  în cazul nostru, numai Bucureștiul ar avea un cuvânt de spus” a declarat președintele UDMR, care a mai spus că minoritățile autohtone trebuie să transforme dezavantajul din prezent într-un avantaj, dar pentru aceasta este nevoie de parteneri și de o argumentație elaborată și susținută cu foarte multă seriozitate.