„Cea mai mare valoare creată de Dumnezeu este viaţa omului. Cine răpeşte viaţa unui om, demnitatea unui om,  nimiceşte cel mai mare dar de la Dumnezeu. Asta trebuie să-i învăţăm pe copiii noştri, acasă şi la şcoală, acest lucru trebuie să-l repetăm în fiecare zi”,  a subliniat Kelemen Hunor, preşedintele Uniunii Democrate Maghiare din România şi viceprim-ministru, vineri, la Gheorgheni, judeţul Harghita, unde a participat la evocări ale victimelor Holocaustului, desfăşurate la sinagoga din oraş şi la Şcoala Generală Vaskertes, unde a vorbit despre cei aproape o mie de evrei din zona Gheorgheni care, în luna mai a anului 1944, au fost deportaţi în lagărele de exterminare Auschwitz şi Birkenau. 

În alocuţiunea sa, Kelemen Hunor a subliniat că atunci cînd evocăm memoria victimelor Holocaustului, trebuie să ne gândim la cele mai importante valori ale umanităţii: la viaţa omului, la demnitatea omului, la libertatea omului, la responsabilitatea individuală şi la cea colectivă, la solidaritate şi, în cazul evenimentelor de acum 70 de ani, şi la absenţa solidarităţii. Preşedintele Uniunii a reliefat că omul poate fi liber numai dacă oamenii care trăiesc în apropierea sa sunt şi ei liberi. Şi dacă despre responsabilitatea individuală şi colectivă se poate vorbi mult, nu este sigur că omul secolului al XXI-lea înţelege, cu adevărat, cum s-a putut întâmpla ca milioane de oameni să fie închişi în ghetouri şi trimişi în lagăre de exterminare, numai pentru că erau evrei, pentru că vorbeau o altă limbă. „De oricâtă empatie am fi capabili, nu e sigur că suntem în stare să ne imaginăm în locul acelor copii urcaţi în vagoane pentru transportul vitelor şi care nu ştiau că trenurile morţii îi duceau în lagărele de muncă. Nu este sigur că putem înţelege, dar ceea ce putem spune cu certitudine este că majoritatea poartă întotdeauna o responsabilitate colectivă pentru ce se întâmplă cu minoritatea care trăieşte în mijlocul ei. Acesta este mesajul secolului al XX-lea pentru secolul nostru. Obligaţia noastră este să avem grijă să ţinem trează memoria colectivă, pentru ca roata Istoriei să nu se învârtă invers, pentru ca asemenea tragedii să nu mai fie cu putinţă”, a spus preşedintele UDMR.

În opinia lui Kelemen Hunor, absenţa solidarităţii, acum 70 de ani, a devenit clară fără loc de îndoială atunci când sute de mii, milioane de oameni, au văzut cum evreii erau deportaţi.  Printre excepţii s-a numărat, în Transilvania, episcopul Márton Áron, care a dat dovadă de solidaritate. El a luat poziţie în favoarea evreilor, a mărturisit responsabilitate în ceea ce-i priveşte şi a acţionat exemplar şi în cele mai grele vremuri.„Secuii trăitori aici au devenit mai săraci, comunitatea locală a devenit mai săracă pentru că aproape o mie de evrei maghiari din zona Gheorgheni au fost deportaţi, pentru că a dispărut o comunitate care, prin limba ei, prin religia ei, era diferită, dar a îmbogăţit regiunea noastră”, a afirmat preşedintele Uniunii.

El a adăugat că este mare nevoie de evocarea pierderilor noastre şi pentru ca să nu uităm ceea ce s-a întâmplat, pentru că omenirea nu îşi poate permite o repetare a tragediilor secolului al XX-lea.„Astăzi celebrăm Ziua Europei. Europa a trebuit să înveţe din cele două mari conflagraţii, Primul şi cel de al Doilea Război Mondial, că viaţa omului este cea mai importantă valoare. Atunci când, în anii 1950, a fost înfiinţată Comunitatea Cărbunelui şi Oţelului, care a fost fundamentul actualei Comunităţi Europene, oamenii au fost în măsură să cunoască, să simtă ce înseamnă siguranţa, pacea şi relativa bunăstare. Acesta este lucrul cel mai important: trebuie făcut un efort pentru ca în niciun chip să nu se poată repeta ceea ce s-a întâmplat în secolul trecut, pentru ca fiecare persoană în parte, fiecare comunitate în parte, să poată trăi în pace, în siguranţă, iar bunăstarea relativă să poată fi asigurată pentru ele. Acest lucru poate fi realizat numai împreună cu fiecare persoană care are o gândire europeană”,  a mai spus Kelemen Hunor.

Cu prilejul celei a a 70-a aniversări a Holocaustului, au loc comemorări  în 12 localităţi din Transilvania de Nord, organizate de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România (FCER).

Prima comemorare a avut loc la Sfântu Gheorghe, fiind urmată de cele două evenimente de la Gheorgheni.