„Năzuințele de autonomie ale comunității maghiare datează din perioada formării României moderne, de la redactarea Proclamației de la Alba Iulia, în anul 1918. Iar năzuințele de autonomie ale UDMR există de la instaurarea regimului democratic de după 1989”, au fost cuvintele de introducere cu care președintele UDMR, Kelemen Hunor, a început conferința de presă susținută, joi, la Cluj, prilej cu care a prezentat proiectul UDMR privind statutul de autonomie a Ținutului Secuiesc.  

Liderul UDMR a subliniat: ”În ultimii 25 de ani, societatea și implicit maghiarii din Transilvania au avut câteva țeluri majore: unul dintre aceste țeluri a fost de a înființa sistemul instituțional al statului de drept românesc, de a crea premisele economiei de piață, de a adera la structurile euroatlantice și ale Uniunii Europene. Toate acestea s-au realizat. Nu putem afirma că toate funcționează perfect, deoarece nu există o astfel de societate perfectă, dar aceste obiective majore ale comunității maghiare din Transilvania au fost atinse”.

Președintele UDMR a precizat că, în această perioadă, prin dialogul cu societatea românească, comunitatea maghiară a găsit numeroase răspunsuri mai ales la chestiunile privind drepturile lingvistice.

„Sunt rezultate importante obținute în 25 de ani de activitate. Între timp, a fost elaborat proiectul de autonomie culturală, în forma propusă de UDMR în programul său din 1993 și care nici până în prezent nu a fost votat de Parlament. Iar la Congresul Uniunii, desfășurat anul trecut, am fost însărcinați cu elaborarea unui model de autonomie regională pentru Ținutul Secuiesc, capabil să ofere o imagine de viitor puternică acestei regiuni. În acești 25 de ani, maghiarii din România și UDMR au constituit un factor de stabilitate al României, chiar și în cele mai dificile momente. În perioada care urmează este de asemenea foarte important ca acest proiect de autonomie legitim, constituțional și care respectă valorile statului de drept, să fie înaintat dezbaterii publice într-o formă în care rolul de factor stabilizator al maghiarimii și al UDMR, să nu poată fi pus sub semnul întrebării. Deoarece foarte mulți încearcă să direcționeze lucrurile în acest sens, după cum foarte bine s-a văzut și de-a lungul zilelor precedente. Ne delimităm ferm de orice fel de teorii conspiraționiste și cerem tuturor celor care doresc să se lanseze în dezbateri pe acest subiect, să nu abordeze aceste căi, deoarece sunt inutile”, a subliniat Kelemen Hunor.      

Referitor la proiectul statutului de autonomie elaborat de specialiștii din UDMR, liderul Uniunii a declarat că în preambulul acestuia se face trimitere la cuprinsul proclamației de la Alba Iulia din 1918, respectiv la toate acele tratate internaționale pe care România le-a ratificat în ultimii 25 de ani, inclusiv la Legea Statutului pentru minoritățile naționale din 1945, încă neabrogată în România. Totodată, proiectul prevede ceea ce UDMR a susținut dintotdeauna cu fermitate, și anume că nu se dorește realizarea autonomiei regionale prin încălcarea intereselor și integrității statului unitar român, ci se vrea inițierea unei dezbateri publice pe un model de autonomie ce poate fi inclus în cadrul constituțional al acestuia.

Proiectul descrie etapele de înființare a regiunii Ținutului Secuiesc, punctează acele atribuții pe care regiunea le-ar prelua de la  guvernarea centrală. Proiectul de lege prevede în mod foarte clar și explicit că Ţinutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă în cadrul statului unitar şi indivizibil România, cuprinzând unități administrative din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, și în cadrul căreia este garantată egalitatea în faţa legii a tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa lor lingvistică sau etnică, precum şi respectarea particularităţilor etnice şi culturale ale acestora. Proiectul prevede introducerea bilingvismului în toate domeniile. Cetățeanul are dreptul la opțiune lingvistică și va decide în ce limbă alege să se adreseze instituțiilor publice. Cu acest scop, funcţiile publice sunt ocupate de cetăţeni aparţinând fiecărei comunităţi naţionale, luându-se în considerare compoziţia etnică a judeţului, iar funcționarii din posturile amintite trebuie să fie cunoscători ale celor două limbi pentru a-și putea exercita atribuțiile legate de activitatea profesională. În școli, trebuie asigurată predarea și învățarea ambelor limbi. Statutul asigură comunității române autonomie culturală deplină, aceasta reprezentând garanția faptului că nu vor fi încălcate drepturile lingvistice și culturale ale românilor care trăiesc în regiune. Totodată, proiectul descrie consecințele de ordin bugetar ale descentralizării fiscale, asigurându-se, astfel, baza financiară creării sistemului instituțional necesar. În proiect se desemnează municipiul Târgu Mureș ca centru regional, iar sediul Consiliului Regional ar urma să fie la Odorheiu Secuiesc. Centrul regional al finanțelor publice ar urma să fie funcționeze la Miercurea Ciuc, iar la Sfântu Gheorghe ar exista restul instituțiilor sistemului executiv.  

 „Motivul pentru care am încercat situarea pe patru piloni a întregului sistemului instituțional, este de a acorda fiecărei microregiuni importanța cuvenită în acest model”, a explicat președintele UDMR. 

 „Este varianta pe care o lansăm, azi, spre dezbatere publică și sunt conștient că într-o astfel de perioadă acest lucru nu va fi ușor. Suntem în permanentă căutare, și chiar există deja câțiva parteneri români care, prin organizarea și moderarea de conferințe pe această temă, vor fi alături de noi în derularea dezbaterii publice. Consider că obligația noastră este de a avea în primul rând dezbateri la nivelul societății românești, de a aduce argumente prin care pot fi convinși măcar o parte din oamenii societății românești, că propunerea noastră nu este îndreptată împotriva lor sau a țării în care trăim, ci este în favoarea României puternice, a unei țări respectate, cu rol determinant în regiune. Iar România va fi cu adevărat puternică atunci când va soluționa cu succes toate aspectele chestiunii majorității-minorităților naționale”, a subliniat președintele UDMR.

Kelemen Hunor a adăugat totodată, că ”pretutindeni în statele europene unde există bunăstare și stabilitate, respectiv unde trăiesc minorități naționale, din Finlanda și până în Tirolul de Sud, este deja soluționată relația dintre majoritate și minoritate”.

”În țările unde acest aspect nu este soluționat, conflictele sunt permanente, iar tensiunile de acest gen sunt o piedică în calea dezvoltării economice, a bunăstării și stabilității. Noi ne dorim să avem o dezbatere publică la finalul căreia o mare parte a societății să realizeze și să se convingă că proiectul nostru va întări această țară. Scopul proiectului nostru este ca, împreună cu proiectul de autonomie culturală, să se creeze un cadru instituțional complet pentru garantarea identității naționale a maghiarilor din România, a maghiarilor din Transilvania, respectiv a maghairilor din Ținutul Secuiesc”, a concluzionat președintele UDMR, Kelemen Hunor.

Proiectul de lege este disponibil și poate fi consultat pe pagina de internet a UDMR în limbile română și maghiară. UDMR așteaptă opiniile și reacțiile privind legea statutului pe pagina de internet a Uniunii, pe adresa de mail autonomia@rmdsz.ro, sau la adresa poștală: Cluj, str. Republicii nr. 60.