„Noi nu putem accepta afirmația că România este în exclusivitate țara unei singure națiuni. În același timp, știm și că stabilitatea statului, care este fundamentală, este condiționată de reglementarea relației majoritate-minoritate. Acest lucru trebuie să-l învețe România, și acesta este interesul nostru vital”, a spus Kelemen Hunor, în timpul unei dezbateri publice cu tematica ”Voci maghiare”, organizată, miercuri, 8 octombrie, la Sfântu Gheorghe, în noua Sală Studio a teatrului Tamási Áron. 

Această dezbatere se înscrie într-o serie de astfel de evenimente inițiate de UDMR, fiind precedată de un eveniment care a avut loc la București cu participarea unor renumiți analiști politici români și la care a fost discutat, dezbătut, proiectul de statut de autonomie regională elaborat de Uniune.

Moderatorul dezbaterii de la Sfântu Gheorghe a fost Nagy Endre, prezentatorul postului de radio Erdély FM, iar partenerii de discuție ai lui Kelemen Hunor au fost Antal Árpád, primarul orașului gazdă, și jurnalistul Ambrus Attila, redactorul-șef al săptămânalului Brassói Lapok.

 „Sala în care ne aflăm acum, noua Sală Studio a teatrului din Sfântu Gheorghe, nu ar fi putut fi construită dacă Kelemen Hunor nu ar fi ministrul Culturii al acestei țări. Acest fapt dovedește că obiectivele noastre sunt sprijinite, problemele noastre sunt rezolvate, numai atunci când cineva le reprezintă, numai atunci când suntem susținuți în mod vizibil de o comunitate puternică, numai atunci când maghiarimea din Transilvania este alături de noi”, a spus, prefațând dezbaterea, Antal Árpád. Referindu-se la proiectul de statut al autonomiei, el a subliniat că, astăzi, această aspirație nu mai poate fi măturată sub preș, pentru că există un proiect de lege concret.

Primarul municipiului Sfântu Gheorghe consideră că acest proiect dovedește în mod tangibil că secuii, asemeni sud-tirolezilor, nu doresc să se separe de țara în care trăiesc. „A fost important să avem un candidat la Președinție și pentru a fi în măsură să prezentăm, în linii generale, majorității românești, dezideratele comunității naționale maghiare din Transilvania. Am ajuns la sfîrșitul unei perioade de zece ani și consider că, în următorii zece ani, forța comunității maghiare din Transilvania va fi direct proporțională cu numărul ștampilelor de vot pe care le vom putea pune pe numele lui Kelemen Hunor”, a subliniat Antal Árpád.

Cea mai importantă provocare a acestei perioade este, potrivit lui Kelemen Hunor, a avea o viziune precisă a viitorului. „Pentru ca acasă să fie cu adevărat acasă, patria să fie cu adevărat patrie, trebuie să explicăm cum ne imaginăm viitorul nostru în această țară. Cel mai important punct de sprijin în viața noastră este identitatea noastră, și pe care am dori să ne-o păstrăm. Acest lucru trebuie, de asemenea, să-l spunem cu sinceritate. Dialogul pe care l-am început nu poate fi epuizat în cursul unei singure campanii”, a subliniat candidatul UDMR la Președinție, potrivit căruia dezideratul fundamental al oamenilor este previzibilitatea viitorului și acest lucru trebuie să-l asigure următorul șef al statului.

 „Am convingerea că imaginea pe care un candidat la Președinție o are despre rolul statului contribuie la schimbarea mentalităților și că nu este adevărat că ceea ce reprezintă președintele statului nu ar avea o influență asupra țării. Din acest motiv, trebuie să explicăm pe larg proiectul nostru de statut al autonomiei, pentru că în anii comunismului s-au acumulat nenumărate prejudecăți. Trebuie să arătăm că, de fapt, ceea ce vrem noi este un sistem de garanții instituționale. Am inclus acest deziderat în proiectul nostru, un proiect care de-acum nu mai poate fi ocolit în dezbaterea publică din această țară, un proiect pe care trebuie să-l integrăm unui context constituțional. În acest moment, opinia mea este că nu este imposibil să găsim parteneri în acest demers, în definitiv, oamenii călătoresc în toată lumea și pot vedea cu ochii lor unde - și cum – funcționează aceste sisteme”, a adăugat Kelemen Hunor.

Jurnalistul Ambrus Attila este de părere că, în ceea ce privește modul în care va explica UDMR autonomia în perioada următoare, cea mai mare dificultate o va constitui faptul că mai sunt încă persoane care văd negru înaintea ochilor atunci când aud cuvântul autonomie, dar a început un dialog și există un proiect – un proiect pe care societatea maghiară îl aștepta de multă vreme. „Sunt mulți cei care simt, astăzi, în România, că este nevoie de stabilitate și sunt conștienți că la stabilitate se poate ajunge numai prin dialog. Consider că autonomia este cel mai înalt nivel de descentralizare, care asigură minorității drepturi, iar proiectul de autonomie elaborat de UDMR este un demers pe care și politicienii români îl iau în serios. Sprijinirea acestui  proiect de către comunitatea maghiară,  împreună cu sprijinul acordat lui Kelemen Hunor, reprezintă un semnal în sensul că această comunitate dorește să continue pe acest drum”, a mai spus redacorul-șef al publicației Brassói Lapok.

„Autonomia regională presupune și faptul că responsabilitatea revine exclusiv respectivei comunități și că tot ea trebuie să asigure și dimensiunea profesională, ea nu poate da vina pe nimeni altcineva în caz de eșec. De asemenea, în autonomie ne-ar fi mai ușor să delimităm configurația politică, dar atunci va fi și mai mare nevoie decât în prezent de un demers politic unitar al maghiarilor”, a spus Kelemen Hunor la dezbaterea de la Sfântu Gheorghe. El a adăugat că cei care obiectează, în contextul aspectelor economice ale autonomiei, că locuitorii Ținutului Secuiesc „ar muri de foame dacă nu ar fi hrăniți de la București” nu dezbat conținutul proiectului de lege. „Economia acestei regiuni poate fi dezvoltată și pe termen mediu, putem aduce aici ramuri industriale care să creeze premisele securității economice”, a subliniat președintele Uniunii care, în contextul acestei importante aspirații a maghiarimii, s-a pronunțat și în favoarea adoptării unei noi Constituții.

 „Constituția nu poate interzice generațiilor viitoare să gândească. Pentru că asta face actuala Constituție. De exemplu, dacă tinerilor le-ar trece prin cap că doresc să trăiască într-o altă formă de stat, Constituția Romîniei care este în vigoare le interzice acest lucru. În opinia mea, așa ceva este inacceptabil. Inclusiv din acest motiv avem nevoie de o nouă lege fundamentală”, a mai spus Kelemen Hunor, în cadrul dezbaterii publice de la Sfântu Gheorghe.

Seria de dezbateri publice continuă azi, 9 octombrie, la Cluj, în Sala Studio a Teatrului Maghiar de Stat.