Președintele Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor, a salutat participanții la conferință în calitate de gazdă a evenimentului. În cuvântul său de deschidere, președintele Consiliului Județean Covasna a precizat  că 75% din populația celor trei județe din Ținutul Secuiesc, Mureș, Harghita și Covasna este de naționalitate maghiară.

„În limbajul comun, uzual, toată lumea vorbește limba maghiară însă, limba maghiară nu poate fi folosită oficial deși există legi care ar trebui să asigure acest drept. Vrem ca limba maghiară să fie limba oficială regională în Ținutul Secuiesc, alături de limba română. Nu este nimic deplasat în acest demers, deoarece majoritatea țărilor europene au această soluție", a declarat președintele CJ Covasna, oferind o serie de exemple concrete de utilizare a multilingvismului și a limbii materne.

În timp ce în Voivodina, în Serbia certificatul de naștere poate fi eliberat în limba sârbă și în maghiară sau în sârbă și română, în România, Consiliul Județean Covasna a luptat în instanță timp de ani de zile pentru a-și putea include în antet, denumirea instituției în limbile română, maghiară și engleză.

„Vorbim despre limba noastră maternă, știm cu toții că cel mai bine putem învăța, gândi și chiar visa în limba noastră maternă. Folosirea limbii materne este un drept fundamental al omului și un drept cultural care nu poate fi luat nimănui. Noi, cei care trăim pe pământul nostru natal de o mie de ani, avem un deziderat: ca majoritatea țării în care trăim să nu fie sfidătoare și intolerantă, ci înțelegătoare și dispusă să acorde sprijinul necesar pentru respectarea drepturilor noastre. Calitatea relației dintre majoritate și minoritate este întotdeauna determinată de majoritate! Soluția Nu este amenințarea și încercarea de a bloca realizarea dezideratelor noastre legitime. Soluția optimă este să putem gestiona împreună cauzele noastre, problemele noastre specifice”, a subliniat, adăugând că, din păcate, în  momentul de față, realitatea este total diferită, atitudinea autorităților române este cu totul alta.

"Trebuie să fie clar pentru toți, România nu este doar a românilor, este, în aceeași măsură și a maghiarilor, a evreilor, sașilor, turcilor, tătarilor, a tuturor celor 19 minorități naționale care trăiesc de secole pe teritoriul României, în comunități naționale autohtone. România este țara fiecărui cetățean român și acest fapt nu este prevăzut doar de Constituție, este o realitate. Așteptăm mai mult respect din partea politicienilor români și a autorităților publice. Noi, maghiarii transilvăneni, nu avem probleme cu România, pentru că trăim aici și respectăm această țară. Avem probleme cu intoleranța, naționalismul, gândirea retrogradă și mesajele duble. De aceea căutăm parteneri de nădejde, precum d-voastră, pentru ca ceea ce ați obținut în domeniul protecției minorităților să poată fi realizat și aici, la noi, acasă”, a subliniat președintele Consiliului Județean Covasna, adresându-se participanților la conferința internațională.

Comisia de Guvernanță a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei ridică frecvent problema diversității lingvistice – a subliniat, în discursul său președintele austriac al Congresului, Gudrun Mosler-Törnström. Acesta a adăugat că diversitatea lingvistică este  un patrimoniu European important, de care putem fii cu toții mândrii și este o resursă importantă a continentului nostru.

„Charta europeană a limbilor regionale sau minoritare aniversează 20 de ani în acest an, un document în crearea căruia Congresul a jucat un rol important încurajând statele membre să adopte și să ratifice acest document și, nu în ultimul rând, să aplice recomandările acestuia”,  a subliniat Törnström și a adăugat: „Congresul încurajează autoritățile locale și regionale să exerseze o politica de a fi cât mai aproape de cetățean, iar acest lucru nu se poate realiza dacă aceste autorități nu pot comunica cu cetățenii în limba lor.”

La 20 de ani după adoptarea Chartei europene a limbilor regionale sau minoritare putem spune, fără îndoliară, că există unele rezultate, dar, în același timp, sunt prea multe exemple în care statele membre nu respectă recomandările acestui document și nu aplică prevederile ei – a declarat vicepreședintele Consiliului Județean Covasna, Grüman Róbert. „Din aceste exemple putem trage o concluzie și putem vedea atitudinea unui stat față de minoritățile naționale aflate pe teritoriul ei, putem vedea dacă le consideră a fi o valoare sau, din potrivă, o povară pentru elita politică” a subliniat Grüman Róbert.