Grupul parlamentar al UDMR a prezentat Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României, temele propuse de Uniune privind amendarea Constituţiei. 

Parlamentarii UDMR din Senat şi Camera Deputaţilor au efectuat o sinteză a tematicilor pe care le propun pentru modificare. Pe parcursul acestei săptămâni, fiecare partid parlamentar pregăteşte propriile tematici de revizuire a Constituţiei, urmând ca amendamentele să poată fi depuse de către partidele politice până la finalul lunii mai a acestui an.

„Propunerile UDMR se axează în principal pe recunoaşterea minorităţilor naţionale istorice ca factori constitutivi ai statului.” – a declarat Máté András Levente, deputat de Cluj şi vicepreşedinte al Comisiei comune  a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României. Máté a adăugat că referitor la structura Parlamentului,UDMR sprijină forma de republică parlamentară, menţinerea sistemului bicameral cu o departajare clară a competenţelor celor două camere. Totodată, referitor la drepturile minorităţilor naţionale, UDMR se pronunţă pentru introducerea prevederilor Cartei Europene a limbilor naţionale sau minoritare şi principiile înscrise în Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale.”Dorim să garantăm prin Constituţie obligativitatea consultării organizaţiilor legitime de reprezentare a intereselor minorităţilor naţionale în procesul adoptării de decizii sau luarea de măsuri privind drepturile şi libertăţile acestora.” – a informat deputatul Mate Andras.

Temele propuse de Uniune vizează şi aspecte referitoare la rolul şi atribuţiile instituţiilor statului. „Credem cu fermitate în principiul separării puterilor în stat, motiv pentru care, prin propunerile noastre, am încercat să clarificăm raporturile interinstituţionale dintre puterile statului prin eliminarea suprapunerilor existente şi a conflictelor ce provin din aceste suprapuneri care de multe ori blochează funcţionarea statului şi contribuie la conturarea unei imagini negative a României în afara ţării.”- a declarat deputatul de Cluj. Liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor a adăugat că propunerile actuale reprezintă doar o conturare a tematicilor principale propuse spre modificare, urmând ca în următoarele două luni, comisia să elaboreze şi amendamentele concrete.

Temele propuse privind revizuirea Constituţiei
de către Grupul Parlamentar UDMR

1.    Eliminarea caracterului naţional al statului, definirea României ca „stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil”, care „are ca fundament solidaritatea cetăţenilor” săi.

2.    Recunoaşterea minorităţilor naţionale istorice ca factori constitutivi ai statului.

3.    Forma de guvernământ: parlamentar, alegerea Preşedintelui de către Parlament.

4.    Limba regională – În zonele unde o minoritate naţională are o pondere semnificativă, limba acestei minorităţi se va considera limbă regională. Condiţiile utilizării unei limbi regionale se vor reglementa prin lege organică.

5.    Drepturile minorităţilor naţionale  –  introducerea prevederilor Cartei Europene a limbilor naţionale sau minoritare şi principiile înscrise în Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale.

6.    Introducerea obligaţiei autorităţilor de a consulta organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale înainte de luarea unor decizii care le privesc, respectiv abţinerii statului de a lua „măsuri care modificând proporţiile populaţiei din arii locuite de persoane aparţinând minorităţilor naţionale ar putea avea drept consecinţă pierderea drepturilor şi libertăţilor în principiile înscrise în Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, şi Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare.”

7.    Se va asigura reprezentarea proporţională a minorităţilor naţionale în conducerea instituţiilor statului. Modalităţile de exercitare a acestui drept se vor reglementa prin lege organică.

8.    Protecţia mediului. Protejarea spaţiilor verzi.

9.    Elemente de transparenţă în procesul decizional şi legislativ.

10.    Garantarea dreptului de proprietate privată.

11.    Structura Parlamentului – departajarea clară a modalităţilor de alegere şi a competenţelor celor două camere.

12.    Incompatibilităţile.

13.    Referendumul.

14.    Clarificarea raporturilor interinstituţionale dintre puterile statului astfel:

–   dintre Parlament şi Guvern
–    în interiorul puterii executive dintre Preşedinte şi Guvern
–    dintre Parlament şi Preşedinte
–    dintre Preşedinte şi puterea judecătorească (ex. eliminarea prerogativei Preşedintelui de a participa la şedinţele CSM)
–    Parlament şi puterea judecătorească
–    Guvern şi puterea judecătorească

15.    Clarificarea obligaţiei preşedintelui României de a numi persoanele propuse pentru anumite funcţii de către autorităţile competente, respectiv posibilitatea acestuia de a refuza în anumite limite aceste numiri.

16.    Eliminarea posibilităţii angajării răspunderii Guvernului pentru un proiect de lege.

17.    Eliminarea posibilităţii Guvernului de a emite ordonanţe de urgenţă.

18.    Administraţia publică locală – autonomia locală.

19.    Introducerea posibilităţii acordării, prin lege organică, unui statut special anumitor zone tradiţionale.

20.    Descentralizarea serviciilor publice.

21.    Desfiinţarea totală/parţială a instituţiei prefectului, restrângerea atribuţiilor acestuia la controlul legalităţii actelor adoptate de autorităţile publice locale.

22.    Sistem electoral proporţional pentru alegerea Camerei Deputaţilor (reglementare constituţională).  

23.    Autoritatea judecătorească    
–            definirea mai clară a răspunderii magistraţilor pentru erorile judiciare săvârşite.
–    compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie  - limitarea recrutării membrilor doar la „judecătorii care au o vechime de cel puţin 5 ani într-o curte de apel”.
–    competenţa şi compunerea Consiliului Superior al Magistraturii

24.    Ministerul Public şi Statutul procurorilor  - Clarificarea caracterului Ministerului Public ca o autoritate care face parte din executiv, condusă de Ministerul Justiţiei, care propune procurorul general şi şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

25.    Curtea Constituţională

26.    Revizuirea Constituţiei - Limitele revizuirii Constituţiei să se restrângă la garantarea independenţei, indivizibilităţii şi integrităţii teritoriale a statului român, respectiv democraţiei constituţionale, pluralismului politic şi al independenţei justiţiei.

27.    Economia şi finanţele publice