Procesele privind restituirile din România au paralizat funcționarea Curții Europene pentru Drepturile Omului, de la Strasbourg, iar țara va trebui să rezolve această problemă până în primăvara anului viitor.  UDMR insistă asupra restituirii în natură. Despr eaceste lucruri s-a vorbit la conferința de presă ținută vineri, la Sfântul Gheorghe, de președintele Uniunii, Kelemen Hunor,  primarul Antal Árpád,  secretarul de stat Markó Attila și deputatul Márton Árpád.

„Inițial,  termenul limită pentru rezolvarea problemei restituirilor a fost primăvara lui 2012.  Am avut un singur conflict cu fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu și acesta a fost în chestiunea restituirilor,  pentru că șeful Guvernului a propus încetarea totală a restituirilor în natură și intenționa să înlocuiască acest sistem cu acordarea de despăgubiri în valoare de 30 la sută din valoarea de piață a imobilului,  cu plata eșalonată pe o perioadă de 6-7 ani.  Această propunere, care de-altfel a fost elaborată de Ministerul Justiției,  UDMR-ul nu a putut-o accepta, deoarece o considerăm inechitabilă și nedreaptă. În această situație, România a solicitat CEDO o amânare, iar problema restituirilor va trebui rezolvată până în primăvara lui  2013” – a detailat Kelemen Hunor evoluția evenimentelor.  Președintele Uniunii a adăugat că Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu stabilește direcția, dar se așteaptă ca România să elaboreze o procedură unitară, rapidă și transparentă. „Nu se poate ca, după 23 de ani, să se facă un viraj de 180 de grade, și să ne îndreptăm în direcția inversă. Până acum,  s-a reușit restituirea a între o mie și 1200 de imobile ale Bisericilor, de asemenea și-au primit înapoi imobilele confiscate și persoane fizice, iar acum se încearcă desființarea restituirii în natură.  Este inechitabil și nedrept, cum este și faptul că cei în cazul cărora s-a decis acordarea de despăgubiri au primit,  până acum,  valoarea de piață a imobilului, iar cei care ar urma să primească despăgubiri de acum înainte  ar beneficia  numaide o fracțiune din valoarea de piață.  Așa ceva noi nu putem accepta” – a subliniat Kelemen Hunor,  arătând că UDMR  insistă să se continue restituirea în natură, atunci când acest lucru este posibil, iar dacă restituirea în natură nu este posibilă, să se acorde despăgubiri conforme valorii de piață a imobilului.  Uniunea a rămas credincioasă acestui principiu,  iar acest lucru nu se va schimba.  Singurul lucru despre care suntem dispuși să negociem este modul de eșalonare a plăților.   Președintele Uniunii a spus că nu doar chestiunea restituirii imobilelor își așteaptă rezolvarea, ci și aceea a restituirii bunurilor mobile. UDMR consideră că și în această privință trebuie urmat principiul restituirii în natură.  „Noul Parlament își va începe activitatea legislativă cu această problemă, iar eu sunt încredințat că vom avea destulă putere, minte și șansă pentru a obține adoptarea unei legi care să reglementeze echitabil și drept problema restituirilor” – a declarat Kelemen Hunor.

„Deja în campaniile lor, candidații noștri lucrează la propuneri concrete în această problemă, una dintre cele mai importante probleme care vor trebui soluționate în noul ciclu legislativ” – a subliniat importanța restituirilor primarul Antal Árpád.

Secretarul de stat Markó Attila, care este și candidat pentru Parlament, a arătat că a fost elaborat proiectul legii privind restituirea bunurilor bisericești, proiect care conține o serie întreagă de precizări care nu figurau înainte. „Trebuie să se stabilească cu precizie care sunt imobilele la care face referire legea. În afară de  clădirile proprii ale Bisericilor,  facem referire, printre altele, la imobilele ordinelor monastice, cele ale fundațiilor bisericești și ale altor instituții ecleziastice.  Cererile de restituire depuse deja să rămână valabile, să nu trebuiască luat de la început întregul proces. De asemenea, este important ca legea să oblige comisia de restituiri la celeritate în luarea deciziilor” – a detailat Markó Attila propunerile Uniunii, adăugând că noua lege va trebui să se ocupe și de ce se va întâmpla cu imobilele restituite, pentru că trebuie evitate, de pildă,  situații în care o școală se trezește fără sediu, practic aruncată în stradă.  Markó Attila a atras atenția că, pe lângă legea restituirilor, este nevoie de o lege care să reglementeze despăgubirile pentru imobilele care nu mai există și restituirea bunurilor mobile.

„În România, constituie o problemă faptul că legiuitorii pornesc de la premisa că cei care vor aplica o lege vor interpreta de bună credință textul acesteia.  Din păcate,  constatăm că se întâmplă tocmai invers” – a spus deputatul Márton Árpád,  arătând că și legea actuală ar putea crea posibilitatea restituirea unui imobil împreună bunurile mobile, dar practica demonstrează că, în astfel de chestiuni, trebuie făcute precizări în acel sens în fiecare lege în parte, ca să nu mai poată fi interpretate greșit prevederile legii.  „Cel mai important aspect este să fie stabilite termene obligatorii. Ceea ce poate fi restituit în natură să fie restituit cât mai repede, după care să înceapă despăgubirea” – a subliniat Márton Árpád.