”Nu se poate vorbi despre centenarul Marii Uniri fără asumarea problematicii minorităților din România. Este important să fie luate în considerare și aspectele care privesc minoritățile, iar statul român să facă gesturi importante către comunitățile minoritare în acest context”, a declarat deputatul UDMR, Benkő Erika, în intervenția sa din plenul Parlamentului, referitor la proiectul de lege a Centenarului Marii Uniri.

Deputatul UDMR a subliniat faptul că situația minorităților naționale nu s-a îmbunătățit în ultimii 99 de ani într-un mod perceptibil, în condiţiile în care unele dintre comunitățile naționale, precum sașii, au dispărut aproape în totalitate, iar alte comunități, ca și minoritatea maghiară, trebuie să se confrunte cu standarde duble, de exemplu, în privința folosirii simbolurilor regionale. Benkő Erika a reiterat, totodată, promisiunile concrete cuprinse în Rezoluția de la Alba Iulia, dar care nu au fost pe deplin respectate: ”După 99 de ani de la semnarea Declarației de la Alba Iulia, în care a fost consemnat dreptul minorităților din România de a-și folosi limba lor maternă, constatăm cu regret că cei care doresc să practice acest drept în sănătate și în justiție, ca să dau numai două exemple concrete, se confruntă cu obstacole serioase. Minoritatea maghiară trebuie să se confrunte cu standarde duble, de exemplu, în privința folosirii simbolurilor regionale. În timp ce steagul Moldovei este un simbol care poate fi folosit în România fără probleme, steagul Ținutului Secuiesc este înlăturat din spații publice, în ciuda faptului că ambele regiuni fac parte din aceeași țară”.

Deputatul UDMR consideră important ca și comunitatea maghiară să constate că, după 99 de ani, statul român îi recunoaște dreptul la exprimarea identității și le permite membrilor exercitarea reală a acestor drepturi legate de identitatea națională și regională.

”Apreciem faptul că România și-a asumat angajamente substanțiale în ceea ce privește exercitarea drepturilor minorităților odată cu semnarea unor tratate internaționale în acest sens, dar este o greșeală din partea statului că, în practică, aceste angajamente sunt departe de a fi implementate”, a atras atenția deputatul Uniunii.

Benkő a mai adăugat că, din perspectiva minorităților naționale, Centenarul reprezintă un fel de retrospectivă, un rezumat în privința atitudinii statului român față de comunitatea maghiară în ultimii 99 de ani.

”Dar, în același timp, considerăm că este și un bun prilej pentru România de a-și demonstra generozitatea și membrii comunității maghiare să simtă că, într-adevăr, sunt cetățeni cu drepturi depline în această țară, cu libertatea exprimării identității garantată de stat. Însă, pentru aceasta este nevoie ca promisiunile de la Alba Iulia să nu rămână numai promisiuni, ci să devină o realitate concretă”, a conchis deputatul UDMR.