„În domeniile care îi interesează în cea mai mare măsură pe oameni este nevoie de un nou pact strategic, de un nou contract social pentru ca, în România, viitorul să devină previzibil. În domeniile educației, sănătății, marilor investiții strategice, agriculturii și drepturilor minorităților, este nevoie de un larg acord politic, care să facă independente de persoana ministrului, pe o durată de 15-20 de ani, acele măsuri importante care sunt necesare pentru fundamentarea unei societăți a bunăstării”, a afirmat Kelemen Hunor, președintele UDMR și candidatul Uniunii la Președinție, la cea de a zecea - și ultima - dezbatere publică din seria „Voci Maghiare Locale”, eveniment care a avut loc miercuri, 22 octombrie, în județul Sălaj, la Zalău. Parteneri de dialog i-au fost deputatul Seres Dénes, președintele Organizației Județene UDMR Sălaj,  protopopul reformat Bogdán Zsolt și jurnalistul radio Nagy Endre.

În opinia lui Kelemen Hunor, pe lângă adoptarea unei noi Constituții, un pact pe cele cinci domenii menționate ar întări încrederea în cadrul societății și i-ar ajuta pe oameni să se simtă cu adevărat acasă în România, încurajând, totodată,  generațiile viitoare să își caute împlinirea pe pământul natal.

 „UDMR are, de 25 de ani, un program politic pentru întreaga societate din România, un program a cărui realizare ar fi favorabilă întregii țări, însă încordarea latentă care există în sfera relațiilor majoritate – minoritate nu îngăduie, deocamdată, transpunerea în practică a aspirațiilor noastre, deoarece românii văd în fiecare maghiar un iredentist, în timp ce maghiarii văd în români puterea care urmărește asimilarea lor. Despre această lipsă de încredere trebuie să vorbim deschis, cu sinceritate, și trebuie să ne înțelegem reciproc temerile”, a spus, la Zalău, candidatul UDMR la Președinție, potrivit căruia, cu toate acestea, interesele fundamentale ale oamenilor sunt aceleași.

Crearea de noi locuri de muncă, previzibilitatea viitorului și planurile de viitor pentru propriile familii sunt lucruri care îl preocupă cu siguranță pe fiecare cetățean, indiferent de apartenența sa etnică.

„Noi, maghiarii din Sălaj, avem încredere în Kelemen Hunor, pentru că suntem de acord cu modul în care concepe el soarta noastră, viitorul nostru. Și noi suntem adepții dezbaterilor directe și considerăm că pentru oamenii liberi nu există teme tabu. Înțelegem și sprijinim aspirațiile de autonomie ale maghiarilor din Ținutul Secuiesc dar, în același timp, ne este clar că noi avem nevoie de autonomie culturală pentru afirmarea dezideratelor comunității noastre”, a spus Seres Dénes, președintele Organizației Județene UDMR Sălaj.

„Ne bucură faptul că UDMR și-a asumat problema autonomiei și a adus-o în dezbatere publică, explicând principiile acesteia. Noi considerăm că țelul unei comunități este acela de a construi,  nu de a se confrunta cu alte comunități, confruntarea nu aduce decât victime”, a remarcat protopopul reformat Bogdán Zsolt, cu referire la relațiile dintre maghiarii din România.

„UDMR a spus întotdeauna că, pentru a construi o comunitate, trebuie început din punctul în care oamenii sunt confruntați cu cel mai mare pericol - renunțarea la propria identitate. Acest punct îl constituie mediul mixt, diaspora internă, deși nu aș dori să folosesc acest termen în cazul puternicei comunități maghiare din Sălaj. Orice formă de autonomie înseamnă libertate și responsabilitate deopotrivă”, a adăugat Kelemen Hunor, potrivit căruia, în ultima perioadă, a trebuit să convingem societatea majoritară de adevărul principiului că liderilor locali responsabili trebuie să li se acorde drepturi sporite în domeniul luării deciziilor.

 „La adoptarea Legii Educației, o problemă a constituit-o și trecerea școlilor în sfera atribuțiilor autorităților locale, deoarece puțini legiuitori au avut încredere că primarii sau consiliile locale vor reuși să facă față sarcinii. Și în acest caz, avem de a face cu problema încrederii”, a subliniat președintele Uniunii adăugând că, în România, UDMR  este singura formațiune politică în ale cărei structuri interne existența încrederii nu a fost pusă niciodată sub semnul îndoielii.

”Am avut întotdeauna convingerea că deciziile pe care le iau comunitățile în legătură cu propriile probleme sunt decizii bune și că la procesul decizional au participat și comunitățile mai mici din vecinătate. Uniunea noastră există de 25 de ani pentru că am avut încredere unii în alții și aceeași încredere a caracterizat și relația noastră cu alegătorii”, a mai subliniat Kelemen Hunor.

Unul din participanții la dezbatere a menționat faptul că relațiile dintre organizația care apără interesele maghiarilor din România și Guvernul Ungariei s-au întărit. „Consolidarea relației de parteneriat este obiectivul nostru comun, deoarece ne dorim ca maghiarii din țară să simtă că, în problemele fundamentale ale națiunii, între noi există unitate. Un alt obiectiv important al nostru este întărirea relațiilor dintre cele două state, cel român și cel maghiar, aceasta fiind o cerință esențială pentru relația majoritate-minoritate în România”, a răspuns președintele Uniunii, care a mai arătat că, în alegerile din România, s-a confirmat deja de nenumărate ori faptul că, în cazul apărării drepturilor maghiarimii, contează mult realizările politice concrete și că reprezentarea minorității în viața publică nu trebuie să se rezume niciodată la simple provocări.

Lui Kelemen Hunor i-au fost adresate întrebări și în legătură cu proiectul de lege privind statutul minorităților și un eventual termen la care ar putea fi adoptată legea propusă de UDMR.

„Un alt rost al dezbaterii actuale pe marginea autonomiei este acela de a crea condițiile pentru a putea convinge și societatea românească să accepte, în viitor, ideile noastre în această privință. Nu putem stabili un termen, pentru că, deocamdată, trebuie să se diminueze în intensitate schimburile de argumente. Cu toate acestea, este o certitudine faptul că dorim scăderea actualului prag de 20 la sută pentru utilizarea limbii materne. Legea prevede că dacă procentajul depășește cifra menționată, atunci este obligatorie utilizarea limbii minorității, dar nu scrie nicăieri că multilingvismul ar fi interzis în cazul unui procentaj mai mic. La noi, această posibilitate este rareori utilizată, pentru că, din nefericire, astfel sunt interpretate legile privitoare la drepturile minorităților”, a arătat candidatul Uniunii la Președinție.