Un raport european privind aplicarea drepturilor lingvistice în administrația publică locală și regională va fi elaborat până la jumătatea lui 2019
În următoarele 18 luni va fi elaborat un raport european privind folosirea limbii materne în administrația publică locală și regională – a anunțat vicepreședintele Consiliului Județean Covasna, Grüman Róbert, în cadrul unei conferințe de presă la care au fost evaluate rezultatele reuniunii organizată în aceste zile de Comisia de Guvernanță a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei și CJ Covasna la Băile Bálványos, la care au participat reprezentanții administrațiilor publice locale și regionale din 47 state membre ale Consiliului Europei.
”În perioada următoare vă vom sta la dispoziție cu orice informații aveți nevoie în legătură cu aplicarea drepturilor lingvistice în administrația publică locală din România, pentru că dorim să aveți informațiile necesare pentru întocmirea unui raport cât mai corect și exhaustiv” – a precizat președintele CJ Covasna, Tamás Sándor. ”Avem încredere în sarcina pe care o îndepliniți, deși noi știm că aceste proceduri sunt de durată, dar, cu toate acestea, avem convingerea că, pe termen lung, vor rezulta reglementări mai bune în acest domeniu în statele membre dar și în România. Avem speranța că, prin munca pe care o desfășurați, comunitățile majoritare vor putea fi mai tolerante cu minoritățile naționale autohtone din Europa” a declarat Tamás Sándor.
Președintele CJ Covasna a cerut scuze participanților la reuniune pentru incidentul provocat de Dan Tănasă și Cătălin Ivan, incident care a devenit subiectul unei plângeri depuse la poliție. Cei doi au sesizat poliția acuzând că organizatorii evenimentului au înlăturat broșurile aduse de ei la eveniment. „Acest lucru nu este adevărat, am văzut mai mulți participanți cu broșurile în mână și acestea pot fi găsite și acum pe standul de la recepție. Dan Tănasă a făcut un obicei, în ultimul deceniu, din raportarea cazurilor unde se aplică drepturile lingvistice sau când comunitățile locale folosesc simbolurile proprii. El a fost și cel care ne-a reclamat cu privire la antetul realizat în trei limbi, caz prezentat astăzi”, a precizat președintele CJ.
Gudrun Mosler-Törnström, președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale din Europa, a subliniat importanța dialogului și a înțelegerii reciproce și, după cum a spus, nu există o singură soluție bună care să satisfacă dorințele tuturor. ”Trebuie să găsiţi soluţii proprii pentru regiunea dumneavoastră, dar dialogul rămâne cel mai important sistem de lucru. Minorităţile pot deveni majorităţi şi invers, ţineţi cont de asta. De aceea este nevoie de înţelegere reciprocă. Ce este bun pentru o minoritate este bun şi pentru majoritate, de aceea dialogul este foarte important”. Folosirea limbilor materne este un instrument important pentru democrație, deoarece nu se poate comunica altfel, reprezintă un instrument care trebuie folosit pentru a-i determina pe localnici să se implice în mod activ în viața comunității. Președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale din Europa, Gudrun Mosler-Törnström, și-a exprimat speranța că prin această conferință se vor contura soluțiile optime pentru comunitatea maghiară.
Respectul reciproc este o chestiune esențială, trebuie să încercăm să ne punem în situația celuilalt, deoarece ambele părți își pot oferi mult unii altora, a declarat Andrew Dawson, membru al Congresului, reprezentant al Regatului Unit, însărcinat cu elaborarea raportului pe tema folosirii limbii materne în autoritățile locale și regionale. După cum a precizat reprezentantul Regatului Unit, consfătuirile din aceste două zile au fost foarte instructive. Drepturile democratice nu au fost niciodată obținute peste noapte, lupta pentru acest deziderat nu trebuie abandonată, trebuie susținută în mod constant până la atingerea obiectivelor. Pentru întocmirea raportului sunt așteptate propuneri, idei și întrebări legate de aspecte cu caracter general, dar, mai ales, în legătură cu situații și soluții concrete. Raportul va conține noțiuni de bune practici, dar va include și unele situații problematice întâlnite în statele membre. În raport vor fi formulate și recomandări.
„Este o ocazie unică faptul că reprezentanții a 47 de țări să se afle în Ținutul Secuiesc și să vorbească despre drepturile minorităților, un aspect foarte important pentru noi. În județul Mureș avem multe probleme în legătură cu folosirea drepturilor lingvistice, cu bilingvismul și cred că, în timp ce ne risipim energiile pentru rezolvarea acestor probleme, ne-am putea preocupa de lucruri mult mai importante. O astfel de conferință poate să fie un început de drum, un demers prin care toată lumea să înțeleagă că nu vrem nimic rău, vrem doar să trăim bine pe pământul nostru natal ca minoritate și majoritate. Chiar dacă nu găsim soluții imediate în urma acestei conferințe, vom deschide noi uși și sper că Parlamentul României și reprezentanții statului român ne vor asculta. Îi cer doamnei președinte să fie purtător de cuvânt al acestei regiuni ", a declarat Péter Ferenc, președintele Consiliului Județean Mureș.
Organizatorii au precizat că la evenimentul de la Bálványos au fost invitați numeroși reprezentanți ai clasei politice românești, dar, după cum arată incidentul de joi, s-a ales în locul dialogului, provocarea.