„Identitățile regionale puternice amplifică diversitatea ce caracterizează această țară. Parte a diversității specifice identității noastre, atașamentul față de regiunile istorice este caracteristica pe care Ceaușescu a încercat s-o distrugă. Chiar și astăzi mai există persoane care continuă eforturile sale, deși este evident cât de importantă este, pentru maghiarime, apartenența la Partium”, a subliniat Kelemen Hunor, la dezbaterea publică Voci maghiare orădene. 

Gazda evenimentului a fost Nagy Endre, prezentator la radio Erdély FM, iar partenerii de dezbatere ai lui Kelemen Hunor, candidatul Uniunii la Președinție, au fost deputatul Szabó Ödön, președintele executiv al Organizației Teritoriale Bihor a UDMR, și jurnalistul Szűcs László.

„Pentru România, identitățile regionale – de la Partium și până la Moldova – sunt valori importante pe care trebuie să le păstrăm. În definitiv, aceste valori nu se contrazic una pe alta, ci se completează reciproc. Suntem datori să respectăm aceste valori, să le întărim și trebuie să fim mândri de ele. Eu cred că și o redesenare a regiunilor administrative ar trebui să o gândim pornind de la atașamentele istorice existente”, a spus Kelemen Hunor în timpul acestei dezbateri care a avut ca teme principale, pe lângă tematica identității regionale,  relațiile dintre maghiarimea din județul Bihor și societatea majoritară, precum și gestionarea activității instituțiilor culturale importante pentru minorități.

„Fiecare om simpatizează cu o ideologie sau alta, este lucrul cel mai firesc de pe lume. În cel mai fericit caz, aceste convingeri se nuanțează pe măsură ce înaintăm în vârstă. Dar atunci când, în calitatea mea de persoană publică, constat că nimeni nu se ocupă de problemele noastre, atunci ar fi un pericol letal dacă ne-am relaționa la acest fapt pornind de la puncte de vedere bazate pe ideologii, sau de o manieră emoțională. Dacă am aborda această problematică din perspectiva ideologiei de dreapta sau a celei de stânga, am fi nevoiți de fiecare dată să reluăm dialogul de la capăt”, a spus Kelemen Hunor, cu referire la aspirația fundamentală care este apărarea intereselor minorității. El consideră necesară încheierea unei înțelegeri interetnice, pentru ca în relațiile dintre români și maghiari, anumite aspecte să fie reașezate la locul corect, pentru ca problema încrederii între cele două comunități să se așeze pe baze noi.

„Românii trebuie să ne ajute să scăpăm de prejudecățile noastre, și invers – și noi va trebui să-i ajutăm pe ei printr-un demers similar. Acest lucru este necesar și pentru că maghiarii din Partium sau din Banat trebuie să își simtă identitatea în siguranță. Știm bine că relația majoritate-minoritate nu a fost ușor de soluționat nicăieri în Europa. Și la noi s-ar putea ajunge la o soluție liniștitoare, dacă o mare parte a societății românești ar fi de acord cu aspirațiile noastre”, a adăugat candidatul UDMR la Președinție arătând că, în ultimii 25 de ani, s-au înregistrat succese notabile în sfera asigurării drepturilor lingvistice, dar se naște întrebarea dacă maghiarimea știe – și vrea – să profite de această oportunitate.

„Ar fi util și pentru maghiarii din localitățile județului Bihor dacă am putea coborî pragul pentru utilizarea limbii materne la 8 procente, dacă am găsi o soluție asemănătoare cu cea la care s-a ajuns în cazul suedezei și finlandezei”, a adăugat Kelemen Hunor potrivit căruia adevăratul bilingvism constituie o miză într-un mediu mixt din punct de vedere etnic, pentru ca cei care aparțin minorității să își poată utiliza limba maternă fără ca acest lucru să depindă de bunul plac al unui funcționar.

Potrivit candidatului UDMR la Președinție, proiectul de lege referitor la statutul minorităților, care include și autonomia culturală, un proiect care vine în ajutorul maghiarilor ce trăiesc în medii mixte sau în diaspora internă, nu trebuie adoptat printr-o muncă în asalt, deficientă. Această formă de autonomie ar ajuta minoritățile prin faptul că, fără acceptul comunității respective, nu s-ar putea desființa sau înființa școli, teatre sau muzee, iar reglementarea funcționării acestor instituții nu ar fi posibilă fără consultarea comunității interesate.

„Nu există soluții unitare aplicabile maghiarilor din toate regiunile. De exemplu, unele dintre teatrele noastre funcționează în subordonarea autorităților centrale, în timp ce altele sunt subordonate autorităților județene sau locale. Spre exemplu, la un moment dat, s-a intenționat trecerea teatrului din Târgu Mureș în subordonarea Consiliului Județean sau a Primăriei municipiului, dar nimeni nu a vrut să-l preia. Astfel, a ajuns în subordonarea unei comune unul dintre cele mai bune teatre din țară, care acum aparține de Ministerul Culturii. Putem constata, de asemenea, că municipiul Cluj-Napoca nu întreține nicio instituție culturală de importanță națională, în timp ce la Sfântu Gheorghe există mai multe astfel de instituții aflate în subordinea conducerii municipiului. Așadar, nu  există un sistem unitar nici sub aspectul importanței acestor instituții, nici sub aspectul dezideratelor și posibilităților locale”, a adăugat Kelemen Hunor.

Spusele acestuia au fost completate de Szabó Ödön, președintele executiv al Organizației Teritoriale UDMR Bihor, care a arătat că Oradea se găsește într-o situație bună în privința înființării de instituții culturale, iar adevărata provocare o constituie păstrarea acelor instituții.

„Mai demult, era de neconceput să putem înființa un teatru maghiar de sine stătător. În prezent, funcționează deja independent trupa maghiară și română, între care se desfășoară o concurență sănătoasă. Pentru noi, aici, la Oradea, este extrem de important să putem avea ceea ce, ca să dau un singur exemplu, este firesc la Miercurea Ciuc. Pentru instituțiile noastre, a trebuit să ne luptăm la nivel județean și la nivel local”, a precizat Szabó Ödön.

„La Oradea, nu există un dialog sistematic și instituțional româno-maghiar în domeniul culturii, așa cum ar trebui să existe și cum a existat la începutul anilor 1990”, a arătat jurnalistul Szűcs László, potrivit căruia există contacte ocazionale legate de unele activități comune, dar nu se poate generaliza.

„Organizațiile neguvernamentale ar putea juca un rol important în dezvoltarea acestor relații. Eu aș fi bucuros dacă ar exista o astfel de colaborare sistematică în sfera culturală”, a spus redatorul-șef al publicației Erdélyi Riport.

Potrivit lui Kelemen Hunor, în domeniul colaborării româno-maghiare există exemple pozitive, dar și negative, în viața artistică acest lucru este absolut firesc, dar există în același timp și exagerări. „Multiculturalismul nu înseamnă că amestecăm toate cele, așa cum interpretează termenul primarul municipiului Târgu Mureș”, a subliniat președintele Uniunii, care a menționat mutarea manifestărilor culturale Vásárhelyi Forgatag (Vâltoarea Mureșeană) pe teritoriul comunei Sângeorgiu de Mureș, pentru că edilul municipiului nu a fost de acord ca o manifestare în întregime maghiară să fie organizată în centrul orașului.

Potrivit lui Szabó Ödön, sarcina cea mai importantă a candidatului UDMR la Președinție este de a prezenta întregii țări comunitatea maghiară, de a scoate în evidență faptul că este reprobabil să izgonești o  minoritate care crează și reprezintă valori.

„Trebuie respectată și păstrată aici orice comunitate care reprezintă țara și în străinătate. Iată, vedem că există doi laureați ai premiului Nobel care sunt germani originari din România”, a spus deputatul de Bihor. „Ceaușescu a vândut oameni care dețineau un potențial și reprezentau o valoare care ar fi îmbogățit această țară. Mi-ar displăcea ca și noi să avem soarta germanilor sau a evreilor, ca peste un număr de ani să fim regretați, iar în această țară să nu mai trăiască decât o mână de maghiari răspândiți pe ici pe colo”, a mai spus Kelemen Hunor, subliniind faptul că tocmai pentru a se evita o astfel de situație sunt necesare garanțiile instituționale pentru care UDMR se va lupta în continuare cu consecvență.