„Poziția oficială a României este că problemele minorităților naționale sunt tratate în mod exemplar, dar țara noastră nu își ia în serios propria legislație și nu aplică ceea ce și-a asumat prin semnarea unor convenții internaționale. Raportul României privind aplicarea Convenției Cadru privind protecția minorităților naționale conține multe inexactități și distorsiuni și dă o imagine falsă despre modul în care sunt respectate drepturile minorităților. Noi nu putem accepta acest lucru, deoarece realitatea este  diferită. Prin urmare, UDMR a elaborat anul trecut un raport paralel la Convenția Cadru pentru protecția minorităților naționale”, a declarat președintele executiv al UDMR, Porcsalmi Bálint, la Cluj-Napoca, în 3 aprilie, în cadrul întâlnirii reprezentanților UDMR cu comisia de experți a Consiliului Europei, unde  Uniunea a  prezentat informații suplimentare  în legătură cu aplicarea Convenției Cadru privind minoritățile naționale în România și a  evidenţiat cele mai importante aspecte cuprinse în raportul paralel al Uniunii şi în anexa documentului înaintat anul trecut.  

Președintele executiv al UDMR a amintit că raportul României a fost redactat fără ca opinia reprezentanților comunității maghiare din România să fie inclusă în document și au fost omise  inclusiv observațiile Departamentului pentru Relații Interetnice, elaborate cu doi ani înaintea raportului de țară.

În opinia președintelui executiv al Uniunii, respectarea drepturilor minorităților și a drepturilor lingvistice sunt facultative în această țară, iar România nu a adoptat legea privind statutul minorităților nici  după un deceniu  de la modificarea Constituției. Această lege garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor.

„Această afirmație este certificată nu numai  de raportul paralel privind aplicarea Convenției Cadru, este cuprinsă și în raportul secundar al UDMR  în legătură cu aplicarea Chartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare în România, şi, nu în ultimul rând, este enunţată şi în recentul raport despre România al Departamentului de Stat al SUA”, a afirmat Porcsalmi  Bálint, exprimându-și speranța că experții UE se vor convinge de credibilitatea datelor prezentate  în documentul Uniunii.

În ceea ce privește educația, constatăm că inspectoratele școlare omit, deseori, nevoile specifice ale școlilor cu predare în limba maghiară, legile în vigoare nu sunt aplicate, iar predarea limbii române în regim special pentru copiii ai căror limbă maternă este alta decât cea română, în lipsa manualelor speciale și a programei special concepute, întâmpină dificultăți. 

Vicepreședintele executiv al UDMR responsabil pentru educație, Magyari Tivadar, a prezentat situația Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, unde nici în prezent nu este înființată  linia de predare în limba maghiară, deși legea obligă instituția în acest sens, încă din  ianuarie 2012. ”În cazul Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureș, se anulează o decizie politică, un drept prevăzut de lege privind garantarea învățământului în limba maternă  de la grădiniță până la universitate, atunci când, prin acuzații de corupție și instrumente judecătorești, se întrerupe funcționarea școlii şi astfel  este afectată soarta a 400 de copii”, a declarat vicepreședintele executiv al UDMR.

Horváth Anna, vicepreședinte executiv al UDMR pentru administrațiile publice locale, a subliniat în cadrul întâlnirii faptul că, „Folosirea limbii materne în România întâmpină dificultăți în domeniul serviciilor publice, în sistemul de sănătate, în justiție, dar și în administrațiile locale: plăcuțele bilingve amplasate pe instituții sunt înlăturate, lipsesc indicatoarele bilingve cu denumirile străzilor și  localităților, formularele în limba maghiară. Informațiile de interes public nu sunt accesibile în limba maghiară, iar problemele administrative nu se pot rezolva decât în limba română”.

Relatând comisiei actuala problemă a amplasării indicatoarelor multilingve cu denumirea localității, Horváth Anna a spus că, deși există o hotărâre judecătorească care obligă Primăria Cluj-Napoca, să amplaseze indicatoare bilingve, și majoritatea partidelor politice,  ONG-urile locale susțin aplicarea acestei măsuri,  primarul  municipiului continuă să amâne efectuarea demersurilor necesare.

Problemele constatate în domeniul culturii, mass media și retrocedării au fost prezentate în cadrul întâlnirii de vicepreședintele executiv al UDMR pentru cultură, Hegedüs Csilla. Ea a vorbit despre faptul că statul român nu protejează patrimoniul cultural și construit al comunității maghiare, iar una din consecințe este și faptul că, ”din cauza obstrucționării guvernului”, pelerinajul de la Șumuleu Ciuc nu a fost inclus pe lista Patrimoniului UNESCO. Un alt aspect este și faptul că, deși există o prevedere legală în acest sens, numai 1 la sută din monumentele culturale maghiare au amplasate plăcuțe bilingve. „Totodată, a fost oprit procesul de retrocedare a imobilelor confiscate de regimul comunist, iar discursul antimaghiar, instigator la ură, generat de unele canale comerciale mass media, în continuare nu este sancționat corespunzător, deși în ultimele luni am atras atenția autorităților de mai multe ori, printr-o serie  de sesizări”, a afirmat vicepreședintele executiv.

Raportul conține și un capitol dedicat Ținutului Secuiesc deoarece, în acest caz, se constată încălcări constante și planificate ale drepturilor minorității maghiare. Acestea au fost relatate pe scurt de către deputatul UDMR de Covasna,  Benkő Erika. „Exemplele din județele Covasna, Harghita și Mureș fac obiectul unei discriminări pe baze etnice. Dacă luăm în considerare faptul că peste tot în țară este încurajată și sprijinită – pe bună dreptate – consolidarea identității regionale, atunci vom vedea că în România există o singură regiune în care acest lucru nu se întâmplă, și anume în Ținutul Secuiesc, unde aceste drepturi sunt refuzate comunității maghiare”, a declarat deputatul UDMR. Benkő Erika  a mai subliniat că, în timp ce în alte regiuni din România, cum ar fi Moldova și Dobrogea, pot fi folosite simbolurile identității regionale, în Ținutul Secuiesc se desfășoară o campanie permanentă împotriva utilizării steagului secuiesc.

Președintele executiv al UDMR a informat membrii Comisiei cu privire la faptul că UDMR a depus în Parlament un proiect de lege prin care solicită declararea zilei de 15 martie – Ziua Maghiarilor de Pretutindeni – ca sărbătoare a comunității maghiare din România.

La final, președintele executiv al UDMR, Porcsalmi Bálint, a prezentat proiectul de modificare legislativă elaborat de UDMR, care va fi depus în curând în Parlament. În proiectul de act normativ sunt prezentate soluții pentru o parte din problemele cuprinse în raport, prin extinderea dreptului de folosire a limbii materne în instituții. Astfel, modificarea legislativă prevede, în cazul administrațiilor publice locale, reducerea pragului de la 20 la 10 procente, în ceea ce privește obligativitatea amplasării inscripțiilor bilingve ale denumirilor localităților, străzilor, instituțiilor și spațiilor publice, al accesului  la informațiile de interes public, în limba maternă. Propunerea legislativă prevede şi dreptul la comunicare  instituțională în limba maternă, în scris şi oral, iar în caz de nerespectare a prevederilor legale,  să se poată impune aplicarea de sancțiuni.

Membrii Comisiei de experți sunt: Krzysztof ZYMAN, Neven ANĐELIĆ, Tomáš HRUSTIČ și  Edita ŽIOBIENĖ.

Puteți citi AICI raportul paralel la Convenția Cadru pentru protecția minorităților naționale. Documentul, care cuprinde  72 de pagini, a fost depus anul trecut de UDMR. Anexa documentului înaintat anul trecut poate fi citit AICI.

România a ratificat Convenția Cadru pentru protecția minorităților naționale în luna aprilie 1995 prin Legea nr. 33/1995, ajungând la al IV-lea ciclu de monitorizare. În februarie 2014, România ar fi trebuit să înainteze al IV-lea raport pe țară, privind stadiul implementării prevederilor cuprinse în Convenția Cadru, dar acest lucru s-a realizat cu o întârziere considerabilă de doi ani, care afectează substanțial aplicarea efectivă a Convenției Cadru.

Convenția Cadru este un document cuprinzător privind protecția persoanelor aparținând minorităților naționale. Prin acesta, țările semnatare se angajează să contribuie la realizarea deplină și efectivă a egalității de șanse pentru persoanele aparținând minorităților naționale, în toate domeniile vieții economice, sociale, politice și culturale, precum și la asigurarea unor condiții favorabile pentru exprimarea, păstrarea și dezvoltarea culturii și identității minorităților.

Ca răspuns la raportul României, UDMR a redactat un raport paralel, pe care, în data de 7 aprilie 2016, l-a trimis experților Consiliului Europei. Membrii Comisiei de experți a Convenției Cadru sosesc în țară cu scopul de a monitoriza aspectele incluse în raportul de țară și raportul paralel. Ei vor avea întâlniri, printre altele, inclusiv cu membrii organizațiilor politice și civile ale minorităților naționale, autori ai raportului paralel. În final, membrii Comisiei vor redacta un raport pe care îl vor înainta Consiliului de Miniștri.