Borbély László, președintele Comisiei pentru Politică Externă a Camerei Deputaților, a participat astăzi, La Bruxelles, la conferința „Strategia macro-regională a Uniunii Europene pentru Regiunea Carpaților”.

„Viitoarea strategie pentru dezvoltarea economică a Regiunii Carpaților este strâns legată de dezvoltarea pe viitor a Uniunii Europene, deoarece Regiunea Carpaților nu este o regiune nesemnificativă. Ea este, în ordinea importanței, cea de a doua regiune muntoasă la nivelul Uniunii Europene; elaborarea unei strategii de dezvoltarea a acestei regiuni poate avea valoarea de precedent, poate constitui un exemplu pentru funcționarea Uniunii Europene în viitor, pentru deciziile sale politice” – a spus Borbély László la conferință, după care a prezentat succint factorii care individualizează Regiunea Carpaților, o fac unică.

„În cea mai întinsă regiune muntoasă din Europa, în Carpați, se găsesc cele mai mari păduri virgine de pe continent. Tot aici se găsește flora cea mai bogată, mai variată, din Europa, această regiune fiind considerată cea mai bogată din Europa și în ceea ce privește fauna. În Regiunea Carpaților se află 36 de parcuri naționale, 51 de parcuri naturale sau arii de protejare a peisajului, 19 rezervații ale biosferei și circa 200 de alte arii protejate mai mici - toate acestea făcând parte din Reţeaua de Arii Protejate din Carpaţi. Pe lângă acestea, 36 de situri, naturale sau culturale, au șanse să fie înscrise în Patrimoniul Mondial. De asemenea, în Regiunea Carpaților se găsesc aproape 50 de locuri de pelerinaj importante. Sarcina noastră este prezervarea acestor comori ale naturii, dezvoltarea lor durabilă. Pentru asigurarea resurselor umane și financiare necesare, trebuie să elaborăm un plan integrat pe termen lung” – a explicat Borbély László. El a adăugat că obiectivul cel mai important îl constituie elaborarea, în cadrul Uniunii Europene, a unei strategii unitare de dezvoltare durabilă.

„După cum se știe, nu există rețete universal valabile, pentru că fiecare regiune are propriile sale caracteristici, și acest lucru nu trebuie pierdut din vedere. În acest sens a luat naștere Strategia Dunării, care urmărește abordarea celor mai variate probleme locale, stimularea dezvoltării economice, îmbunătățirea circulației, transporturilor, precum și a rețelelor energetice în regiunea Dunării. Convenția Carpatică este și ea o organizație-umbrelă, care își propune prezervarea biodiversității și a diversității peisajelor, planificarea teritorială, sprijinirea economiei agricole și celei forestiere, precum și păstrarea moștenirii culturale. Aceste acorduri internaționale trebuie ridicate la nivelul Uniunii Europene. Sunt voci care afirmă că Strategia Dunării acoperă obiectivele și necesitățile Strategiei Carpatice. Această afirmație este corectă doar parțial, ar fi nevoie de o strategie separată, care să se concentreze exclusiv asupra dezvoltării durabile a regiunii Carpaților” – a arătat președintele Comisiei pentru Politică Externă a Camerei Deputaților. El a adăugat că deoarece sunt șanse puține pentru adoptarea unei noi strategii la nivelul Uniunii Europene, trebuie examinat cum poate fi mărită eficiența convențiilor existente, cum ar trebui procedat pentru a oferi cât mai mult sprijin regiunilor și, în ultimă analiză, Uniunii Europene.

„România este deosebit de interesată de această tematică, pentru că cea mai mare parte a lanțului Munților Carpați se află pe teritoriul țării noastre. Suntem pregătiți să contribuim cu resurse proprii la dezvoltarea durabilă a regiunii. Mai mult chiar, am propus în mai multe rânduri mutarea sediului provizoriu al Secretariatului Convenției Carpatice de la Viena la Brașov – asta, pentru că, pe de o parte, 40 la sută din Munții Carpați se găsesc pe teritoriul țării noastre, iar pe de altă parte, pentru că două milioane de cetățeni români trăiesc în regiunea carpatică, în zone de munte” – a spus Borbély László, potrivit declarațiilor căruia România ar putea participa de o manieră mai activă la programele Convenției Carpatice.