Politica de vecinătate a Uniunii Europene a fost principala temă de discuție la o reuniune desfășurată astăzi, 5 mai, la Bruxelles, la care au participat Johannes Hahn, Comisar European pentru Politica de Vecinătate şi Negocierile de Extindere, Elmar Brok, președintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, precum  președinți ai comisiilor pentru politica externă si de apărare și alți parlamentarii europeni din 28 de state membre UE. La această reuniune, organizată de Comisia pentru afaceri externe a PE, România a fost reprezentată de László Borbély, președintele Comisiei pentru politică externă a camerei Deputaților.

„2015 este un an decisiv pentru Uniunea Europeană în ceea ce privește revizuirea politicii de vecinătate. O importanță deosebită o are consultarea supusă dezbaterii publice de Comisia Europeană în luna martie a acestui an, cu privire la viitorul politicii europene de vecinătate, deoarece ea stabilește că trebuie făcută distincția între țările Parteneriatului Estic și cele ale Parteneriatului Sudic, în funcție de dorința lor de a se apropia de sistemul de valori european. Uniunea Europeană trebuie să arate flexibilitate și transparență față de aceste țări în documentele sale, iar în privința așteptărilor sale trebuie să dea dovadă de pragmatism” – a subliniat în intervenția sa Borbély. El a adăugat că în cadrul acestei tematici, un pas important îl va reprezenta summit-ul referitor la Parteneriatului Estic, care va avea loc luna aceasta, la Riga.

La reuniunea de la Bruxelles, Borbély László a arătat că României, ca țară de la granița estică a Uniunii Europene și a NATO,  nu îi este indiferent, din punctul de vedere al stabilității regiunii, ce atitudine va avea Uniunea Europeană, în perioada următoare, față de Ucraina și Republica Moldova.

„Trebuie să oferim întregul nostru sprijin acelor țări care decid, în mod suveran, că doresc să se apropie de Uniunea Europeană. De asemenea, în relația cu aceste două țări, este nevoie de pași pozitivi și în chestiunea scutirii de viză” – a spus președintele Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaților.  El a mai arătat că, pe lângă toate acestea, în viitor va trebui să se acorde o atenție sporită, mai activă problemei comunităților naționale minoritare, dat fiind faptul că, de exemplu, pe teritoriul Ucrainei trăiesc două comunităţi minoritare importante, cea românească şi cea maghiară.

„Instituțiile europene trebuie să demonstreze fără nici un echivoc că nimeni nu poate ocoli problematica minorităților autohtone, revendicarea unor drepturi de către aceste minorități” – a adăugat Borbély László, în intervenția sa de la Bruxelles. El și-a exprimat speranța că până în octombrie sau noiembrie, Uniunea Europeană va definitiva o poziție clară în privința politicii sale de vecinătate.