Incubatorul de afaceri din Sfântu Gheorghe a fost vineri dupaamiază (16 decembrie) gazda unei întâlniri între întreprinzătorii mici şi mijlocii din judeţul Covasna şi experţi economici ai UDMR. Întâlnirea a fost moderată de Bagoly Miklós, preşedintele  Asociaţiei Intreprinzătorilor din judeţul Covasna (ASIMCOV).

Borbély László, Ministrul Mediului şi al Pădurilor a afirmat în cadrul întâlnirii că, criza din spaţiul european îşi face, şi va continua să îşi facă simţită prezenţa şi anul viitor şi în România. Guvernul a luat măsuri drastice de reducere deficitului bugetar încă din anul 2010. Dacă nu s-ar fi luat aceste măsuri la momentul potrivit actuala criză ar fi afectat mult mai puternic econimia ţării şi mediul de afaceri. Ministrul nu a ascuns nici părerea sa conform căreia oamenii de afaceri trec şi vor continua să treacă şi anul viitor prin momente dificile. Nu ne putem aştepta la o dezvoltare spectaculoasă, dar după cum a subliniat, România a alocat în ultimii ani cele mai mari sume pentru învestiţii din Uniunea Europeană, fapt vizibil mai ales la nivelul intreprinderilor economice.

„Am moştenit Ministerul Mediului cu o datorie de 200 milioane lei noi, iar în anul 2010 şi în 2011 am încheiat anul fără nici o datorie, ceea ce înseamnă că ne-am achitat toate obligaţiile faţă de intreprinzători pentru serviciile prestate. Fondul de Mediu ne-a furnizat anual aproximativ 3 miliarde de lei pentru investiţii în domeniul protejării mediului. Anul acesta au solicitat ajutoare pentru încălzire cu sisteme energetice alternative peste 44 de mii de gospodării, în cadrul programului Casa Verde,  fapt care s-a reflectat cu siguranţă şi prin creşterea cifrei de afaceri a intreprinderilor mici şi mijlocii care îşi desfăşoară activitatea în acest sector”- a mai precizat ministrul.

În opinia senatorului Gyerkó László, prezent şi el la întâlnire, atingerea indicatorilor economici stabiliţi de guvern pentru această perioada de criză va fi realizată şi pentru anul viitor. Mai mult, pentru finalul anului 2012 este preconiztă o creştere economică cu 1-1,5%. În opinia senatorului atâta timp cât este vorba de cifre pozitive nu putem considera că ţara noastră are probleme. Gyerkó László a recunoscut totuşi că acest trend pozitiv nu se simte încă în viaţa de zi cu zi a oamenilor de rând şi a întreprinzătorilor, probleme fiind întâmpinate în sectorul plăţilor şi al lichidităţilor existente în piaţă. În ceea ce priveşte Ţinutul Secuiesc, a evidenţiat faptul că intrepriderile mici şi mijlocii constituie baza sectorului economic din zonă, dar şi că energia verde, resursele umane şi turismul pot deveni în viitorul apropiat domenii foarte profitabile.

Sub egida acestor idei şi-a început în primăvară activitatea Consiliul Economic al UDMR, al cărui preşedinte este Gyerkó László, care a mai subliniat că printre obiectivele principale ale consiliului se numără dezvoltarea economică şi elaborarea legislaţiei sociale conexe celor trei domenii amintite.

Borbély Károly, secretar de stat în Ministerul Economiei, a lăudat activitatea ASIMCOV, care este considerată una din cele mai bune organizaţii ale oamenilor de afaceri din sectorul mic şi mijlociu din Ardeal.  Secretarul de stat a făcut referire şi la măsurile restrictive luate de Guvernul României, asumate într-un moment greu, motiv pentru care a trebuit chiar şi UDMR să se confrunte cu nenumărate critici.

„Acum se vede că aceste măsuri şi-au avut rostul, mai ales în contextul în care Uniunea Europeană a luat măsuri asemănătoare, cu caracter obligatoriu pentru statele membre, de exemplu aceea, de a nu permite ca datoria de stat să depăşească procentul de 60%. Suntem pe un drum bun, chiar şi dacă în viaţa de zi cu zi acest lucru nu este încă sesizabil” a mai subliniat secretarul de stat, care a mai atras atenţia şi asupra programelor de dezvoltare economică ale ministerului de resort.

Pornind de la strategia EU2020, europarlamentarul Winkler Gyula, a îndemnat la realizarea unui proiect de dezvoltare ARDEAL 2020 – ŢINUTUL SECUIESC 2020. „Dacă credem cu seriozitate în ideea că Ardealul poate fi ridicat la nivelul unei regiuni europene atunci trebuie să ne raliem la obiectivele strategiei EU 2020, dar trebuie să ţinem cont că e vorba de obiective în continuă modificare, deoarece nu putem ştii înainte ce se va întâmpla în următorii 2-3 sau 20-30 de ani, la fel cu nu putem previziona nici care va fi viitorul globalizării. Cert este că fără planificare nu ne putem dezvolta. Calea alinierii noastre la standardele Uniunii Europene o reprezintă planificarea dezvoltării durabile, respectiv armonizarea a proiectelor pe termen mediu şi lung” a precizat europarlamentarul. În legătură cu Ţinutul Secuiesc a mai adăugat că merită analizată modalitatea de implementare în zonă a principiilor de bază ale strategiei EU 2020, precum şi ale economiei bazate pe cunoaştere si energia verde, fiind de asemenea necesară identificarea domeniilor în care se impun schimbări de paradigmă.

Deputatul Antal István a vorbit despre Ţinutul Secuiesc din punct de vedere al reînoirii resurselor energetice, subliniind importanţa dezvoltării infrastructurii din zonă, acordând totodată atenţie şi gestionării administrării resurselor energetice, mai exact in ideea de a evita exploatarea acestora de către alţii. În opinia deputatului Ţinutul Secuiesc are rezerve care peste 5-10 ani vor avea o valoare mai mare. Antal István a apreciat avantajul pe care cei din zona Covasna îl au în domeniul bioenergiei. Acest tip de energie va putea fi generată în România începând cu anul 2013, ea având în urmărorii zece ani un potenţial important.

Nagy Bege Zoltán, directorul executiv Autorităţii Naţionale pt Energie a susţinut o prezentare despre energia verde, afirmând că potenţialul de dezvoltare a României în acest domeniu este deosebit, dar că pentru exploatarea lui este importantă recurgerea la sistemele de finanţare. Nagy a prezentat în detaliu sursele de finanţare din fonduri guvernamentale şi proiecte europene.

Întreprinzătorii din Ţinutul Secuiesc au pus întrebări în legatură cu trendurile europene, criza la nivelul zonei euro şi au făcut referire şi la unele cazuri de abuz referitoare la programele de finanţare naţionale.