La Cluj-Napoca a fost inaugurat un monument închinat memoriei Holocaustului

Fiecare majoritate este răspunzătoare, la modul colectiv, pentru ceea ce se întâmplă cu minoritățile care trăiesc alături de ea.  Acesta este unul dintre mesajele secolului al XX-lea către noi, oamenii secolului al XXI-lea. Când ne aducem aminte de victimele Holocaustului, trebuie să ne gândim la cele mai importante valori ale umanității – viața omului, demnitatea omului, libertatea omului, responsabilitatea individuală și cea colectivă, precum și solidaritatea, iar dacă ne gândim la evenimentele de acum 70 de ani, trebuie să ne gândim și la absența solidarității. Despre responsabilitatea individuală și despre cea colectivă se poate vorbi mult. Nu există certitudinea că omul secolului al XXI-lea înțelege, cu adevărat, cum s-a putut întâmpla ca milioane de oameni să fie închiși în ghetouri și trimiși în lagăre de exterminare doar pentru că erau evrei, pentru că vorbeaua o altă limbă. Absența solidarității a fost motivul pentru care, într-un timp foarte scurt, s-a reușit strângerea evreilor din Cluj și din întreaga regiune și expedierea lor cu trenurile morții. Aici, la Cluj, trebuie să menționez, însă, două nume – cel al episcopului Márton Áron și cel al pastorului Járosi Andor, care au dat dovadă de responsabilitate, de solidaritate, salvând vieți omenești”, a subliniat Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România și viceprim-ministru, marți, la Cluj-Napoca, unde a fost inaugurat, în Parcul Caragiale, un monument închinat Holocaustului.

În timpul deportării evreilor clujeni, care a început acum 70 de ani, în mai 1944, dintr-un oraș care avea atunci mai puțin de 80 de mii de locuitori, autoritățile vremii au trimis în lagărele morții peste 16 mii de copii, femei și bărbați.

 „Când ne amintim de Holocaust, nu avem voie să fim superficiali.  Suntem datori să avem grijă să menținem trează memoria colectivă, pentru ca asemenea tragedii să nu mai poată avea loc. Ttrebuie să ne întrebăm, de asemenea, cum au putut exista Gulag-ul, universul concentraționar comunist, lagărele de muncă înființate de comuniști, cum a putut avea loc purificarea etnică din Balcani. La aceste întrebări nu avem răspunsuri potrivite. Acum, când în Parlamentul European asistăm la un mare avans al extremei drepte și al extremei stângi, noi trebuie să fim în stare să le oprim. Aceasta este condiția pentru ca tragediile secolului al XX-lea să nu se poată repeta. În numele meu, al Guvernului, al Uniunii Democrate Maghiare din România, vă pot asigura pe dumneavoastră că noi spunem întotdeauna NU oricărei teorii extremiste”, a accentuat Kelemen Hunor, în alocuțiunea rostită marți.

Numerosul public care a asistat la inaugurarea monumentului închinat memoriei Holocaustului a fost salutat de Schwartz Róbert, președintele Comunității Evreilor din Cluj-Napoca. În continuare, vorbitorul a adresat mulțumiri viceprimăriței Horváth Anna și grupului UDMR din Consiliul Local, care au îmbrățișat și au pus pe ordinea de zi ideea ridicării acestui monument memorial în aer liber. De asemenea, el a mulțumit Consiliului Local Cluj-Napoca pentru că a aprobat, în unanimitate, acest proiect.

După discursurile oficiale, clujeanca Balázs Edit, istoric al artei, supraviețuitoare a Holocaustului, a vorbit despre tragedia petrecută acum 70 de ani. În vârstă de 85 de ani, ea a revenit la Cluj din Statele Unite pentru a-și împărtăși amintirile celor prezenți la acest eveniment. Balázs Edit, care a fost internată în trei lagăre de concentrare, a rostit numele orașului natal luptând cu lacrimile care o podideau, după care a informat că numai trei familii din Cluj au supraviețuit Holocaustului, una dintre ele fiind familia sa.

Monumentul memorial ridicat de Primăria Cluj-Napoca împreună cu comunitatea evreilor din oraș a fost creat de sculptorul Kolozsi Tibor, pe baza schițelor semnate de Löwith Egon, artist plastic clujean, supraviețuitor al Holocaustului.