Situația comunității maghiare din România, încălcările drepturilor care se cuvin comunităților minoritare și lacunele din legislația internă și europeană în problema minorităților - au fost principalele teme abordate de reprezentanții UDMR la reuniunea specială a Comisiei de Guvernanță a Congresului Autorităților Locale și Regionale a Consiliului Europei, eveniment care a avut loc la Băile Bálványos, în județul Covasna. Reprezentanții locali și regionali ai celor 47 de state membre ale Consiliului Europei au întrevederi, timp de două zile, la Băile Bálványos.

UDMR susține de 28 de ani, în mod ferm, o descentralizare reală – a subliniat, la ședința de deschidere a comisiei de specialitate liderul grupului UDMR din Camera Deputaților, Korodi Attila. 

„Din acest motiv, legiuitorii UDMR susțin atribuirea către autoritățile locale de competențe reale, nu fictive, pentru că, și în Europa, progresul și pacea sunt garantate de o descentralizare puternică. Totodată, avem nevoie de un cadru legislativ la nivel european, care asigură, prin descentralizare, respectarea drepturilor minorităților și aplicarea legilor în vigoare din acest domeniu. Principiile descentralizării și ale autonomiei locale nu pot fi situate deasupra legilor care garantează respectarea drepturilor fundamentale ale omului sau a drepturilor minorităților naționale. Trebuie să spunem în mod clar, că este inacceptabil ca în România să fie considerată încălcarea legii faptul că o administrație publică locală decide să ofere unele drepturi pentru minoritatea națională din localitate, chiar dacă nu este obligată de lege să facă acest lucru. Aceste situații nu sunt în concordanță cu prevederile Convenției cadru pentru protecția minorităților naționale și cu cele din Charta europeană a limbilor regionale sau minoritare. O autoritate publică locală poate fi eficientă doar dacă are competența de a decide în problemele care vizează acea comunitate locală”, a arătat deputatul UDMR.

Potrivit lui Korodi, membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Consiliul poate fi o instituție puternică doar dacă există colaborare și în privința acestor chestiuni, între diferitele instituții ale sale.

„În calitatea mea de membru al APCE am senzația că interesul unora este să nu existe colaborare și schimb de informații între diferitele instituții. Împreună putem corecta acest lucru. Adunarea Parlamentară ar putea avea rezultate mai bune dacă am colabora mai frecvent pe baza unor rapoarte elaborate de Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, dacă am ști că există o rețea de instituții care nu omite, ci sprijină soluțiile propuse de acest congres în unele domenii de interes major pentru Europa”, a subliniat liderul grupului UDMR din Camera Deputaților, Korodi Attila, membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. 

"Trebuie să consolidăm cooperarea și relațiile dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană, deoarece vedem că UE nu a luat toate măsurile pentru implementarea recomandărilor și normelor Consiliului Europei privind drepturile minorităților naționale. În ciuda faptului că am ridicat de mai multe ori aceasta problemă în Parlamentul European, dilema de la Copenhaga nu a fost rezolvată. Ce înseamnă acest lucru: statele care sunt în procesul de aderare la UE trebuie să îndeplinească anumite condiții, inclusiv pe cele legate de protecția minorităților naționale și etnice, dar obligația acestora de a continua să asigure condițiile respective și după aderare nu mai există. În cazul nostru, acest lucru a dus la faptul că, după 11 ani de apartenență la UE, situația etnicilor maghiari din România s-a înrăutățit considerabil, nerespectarea legilor și sentimentele anti-maghiare intensificându-se”, a semnalat Iuliu Winkler. Prin urmare, UDMR a inițiat, în cadrul oferit de Inițiativa Cetățenească Europeană, Minority Safepack, care s-a bucurat de sprijinul a mai mult de 1,2 milioane de cetățeni aparținând minorităților naționale și etnice. „Cerem Uniunii Europene să-și asume protecția minorităților naționale și etnice și să oblige statele membre să respecte drepturile acestora. De asemenea, este necesar să se pună în practică recomandările și normele Consiliului Europei privind protecția minorităților în reglementările Uniunii Europene. Și conferința de azi servește acestui obiectiv, care este unul de prim rang în activitatea noastră din Parlamentul European. În concluzie, trebuie să sprijinim o colaborare mai strânsă între Consiliul Europei și organismele sale și Parlamentul European”, a mai spus europarlamentarul UDMR.

România are zone cu identități regionale puternice, din păcate, sistemul administrației de stat cu 42 de județe nu recunoaște sau nu promovează la niciun nivel dezvoltarea unor regiuni mai mari, a declarat Róbert Grüman, vicepreședintele CJ Covasna, adăugând că această atitudine nu ajută nici celelalte regiuni istorice importante ale țării. Acestea sunt de asemenea dezavantajate de modul în care funcționează sistemul de procedură, deoarece nu pot exploata avantajele cooperării regionale în domeniile turistic și economic.

”Pentru noi, comunitatea secuiască, strategia regională este, de asemenea, o chestiune de naționalitate, identitate, deoarece aici trăiesc în majoritate maghiari. Administrația locală joacă un rol important aici, ca sistem instituțional care reprezintă comunitatea noastră națională, spre deosebire de instituțiile de stat care folosesc standarde duble și care încearcă să-i trateze pe membrii comunității maghiare din România ca pe niște cetățeni de rangul doi ai acestei țări. Congresul autorităților locale și regionale al CE promovează vocea a cinci sute de regiuni europene, o forță care nu poate fi și nici nu trebuie ignorată. Cred că rolul acestui organism va fi consolidat și, mai devreme sau mai târziu, statul român va trebui să recunoască faptul că aspirațiile regionale nu reprezintă o amenințare pentru structurile de stat, ci se pot completa, se pot consolida reciproc. Aceasta este calea pe care Europa o urmează astăzi și pe care ar trebui să o urmeze și România”, a subliniat vicepreședintele CJ Covasna, care anul acesta ocupă şi funcţia de vicepreşedinte al Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei.

Fiecare regiune este unică în felul ei - subliniază președintele Congresului autorităților locale și regionale al Consiliului Europei, Gudrun Mosler-Törnström, în mesajul adresat membrilor Comisiei. După cum a subliniat președintele Congresului autorităților locale și regionale al Consiliului Europei, este foarte important să aibă loc întâlniri și în afara Strasbourg-ului pentru a putea cunoaște diferite regiuni și comunități.

”Suntem cu toții politicieni în administrațiile locale și regionale, deci știm că fiecare regiune are propriile specificități și tradiții”, a subliniat Törnström spunând că sarcina acestui organism este de a învăța unul de celălalt și de a prelua practici și metode eficiente. Societatea inclusivă se bazează și pe identități locale și regionale, iar din acest capitol face parte, bineînțeles, folosirea limbilor – a precizat președintele Congresului.

Comisia de Guvernanță a Congresului Autorităților Locale și Regionale a Consiliului Europei se reunește între 30 și 31 mai 2018, la Băile Bálványos, la invitația Consiliului Județean Covasna. Miercuri a avut loc reuniunea comisiei de specialitate, iar joi se va desfăşura conferinţa internaţională intitulată „Utilizarea limbilor în administrațiile locale și regionale”.

* În 1994, Consiliul Europei a înființat Congresul Autorităților Locale și Regionale Europene ca organism consultativ, înlocuind Conferința Permanentă a Autorităților Locale și Regionale din Europa. Acest for prezintă punctele de vedere ale regiunilor și orașelor Europei în cadrul Consiliului Europei, un forum în care reprezentanții aleși locali și regionali pot discuta despre problemele lor și pot compara experiențele întâlnite. Congresul Autorităților Locale și Regionale Europene organizează pentru prima oară o reuniune a comisiei în România.