Bazat pe documente europene și internaționale ratificate de România, dar și pe reglementările constituționale ale țării, Carta Culturală a Minorităților Naționale Clujene a fost semnată astăzi, 21 septembrie de către șaisprezece reprezentanți ai unor instituții culturale și comunități etnice din orașul Cluj.  Evenimentul care a beneficiat de un real interes din partea presei clujene, a avut loc în Sala Nicolae Tonitza a Muzeului de Artă din Cluj, unde semnatarii documentului și-au prezentat opinia lor asupra conținutului cartei, o muncă de echipă care a parcurs un proces al toleranței și a căutării de scopuri comune în privința viitorului cultural al orașului.

”Astăzi vă prezentăm un document unic în Europa, Carta Culturală a Minorităților Naționale Clujene. Este unică fiindcă este pentru prima dată când minoritățile și instituții culturale vin laolaltă și spun ce cred ele despre viitorul cultural al acestui oraș. Am văzut că există comunități vieți paralele în acest oraș,  și ni s-a părut foarte important să schimbăm acest lucru astfel încât să vedem o veritabilă comunitate a Clujului care trăiește actul cultural astfel.  Această Cartă este despre cum vedem noi orașul  european creativ” – a subliniat Hegedüs Csilla, vicepreședinte executiv responsabil pentru cultură a Uniunii Democrate Maghiare din România, membră a echipei de inițiatori. În cuvântul de introducere vicepreședinte executiv a menționat și faptul că documentul prezentat este unul practic și poate fi semnat de toți cei care sunt de acord cu principiile incluse în acesta. ”Nu dorim să fie încă un document de pus pe perete sau în sertar, prin el spunem un nu hotărât și ferm multiculturalității de sertar și a celei de fațadă. Dorim să strângem laolaltă toate acele eforturi care au fost depuse separat până în momentul de față. Îi avem alături de noi pe reprezentanți ai instituțiilor culturale și pe cei ai minorităților naționale clujene, cei care au contribuit la elaborarea cartei și cărora le mulțumesc pentru  munca depusă” – a mai spus Hegedüs Csilla, adăugând totodată că munca pe textul cartei a fost un proces foarte interesant, pentru că s-a putut învăța încă odată ce înseamnă toleranța, să fie luate în calcul interesele și problemele fiecărei comunități.  Vicepreședinte executiv a prezentat succint și planul de acțiune formulat în cartă: elaborarea unor programe cultural-artistice comune și de educație non-formală, crearea Platformei de monitorizare interculturală, comunicarea intențiilor și activităților inițiatorilor atât pe plan intern și pe cel internațional. ”Dorim să atragem atenția autorităților asupra faptului că actul cultural nu este un lux, că noi – cei care stăm la această masă – nu suntem niște excentrici, ci suntem acei oameni care creează plusvaloare prin care cetățenii acestui oraș să se simtă acasă” – a conchis Hegedüs Csilla, totodată subliniind și faptul că inițiatorii Cartei sprijină candidatura Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană, conform principiilor enunțate în document și pe care semnatarii le consideră importante pentru oraș.

Szakáts István, coautor al Cartei și reprezentant al Fundației Altart a punctat importanța semnării cartei și de către români. ”Documentul enunță o serie de principii, valori și linii de acțiune, deci nu ar avea nici un sens dacă nu ar fi semnat și de români, fiindcă atestă, de fapt, existența unei comunități de valori. De aceea ne bucurăm să avem alături de noi și mulți semnatari români” – a spus Szakáts, prezentând momentul zero al conceperii documentului în urma unei ședințe a grupului responsabil pentru întocmirea dosarului de candidatură a Clujului, în vederea obținerii titlului de Capitală Culturală Europeană. În acel moment, inițiatorii cartei au considerat importantă crearea unei platforme de principii care ulterior să genereze o serie de acțiuni concrete, de aceea a fost elaborată o primă variantă de text care a fost perfecționată de către un grup mai amplu de coautori. ”Consider că, Asociația Capitală Culturală, prin calitatea sa, are obligația morală a unei atitudini pozitive în abordarea acestui document” – a adăugat coautorul Cartei. Szakáts István a prezentat proiectul unui ”observator intercultural” va fi pus în practică într-o jumătate de an, și va avea menirea să înceapă aplicarea logicii cartei ca – în urma unor dezbateri, cercetări și observări a fenomenului interculturalității reale, trăite – să marcheze direcția unor viitoare programe și acțiuni.

Lucian Năstasă-Kovács, directorul Muzeului de Artă din Cluj și-a formulat punctul de vedere în calitate de istoric spunând că practica istoriografică arată că multiculturalismul nu va dispărea. ”Dacă vrem să trăim în acest laborator care este Transilvania, este foarte important să găsim și tehnicile. Am creat un grup de reflecție, acum trebuie să creăm și un grup de acțiune pentru a pune în practică tot ceea ce înseamnă interculturalitate” –  a precizat directorul, exprimându-și totodată bucuria că muzeul găzduiește un eveniment cultural, semnarea Cartei, care beneficiază de un interes real din partea presei, în pofida faptului că nu este un subiect de factură politică.

Tompa Gábor, directorul Teatrului Maghiar de Stat din Cluj a accentuat importanța unor proiecte derulate în comun cu Teatrul Național din Cluj. ”Activitățile, evenimentele noastre, dar și repertoriul de fiecare zi implică foarte multe aspecte ale interculturalității. De aceea noi suntem foarte bucuroși să semnăm acest document. Este un lucru firesc pentru noi” –  a spus Tompa Gábor amintind ca exemplu al multiculturalității Festivalul Internațional Interferințe, organizat de instituția pe care o conduce, eveniment de amploare care poate fi un punct forte în aspirația Clujului de a obține titlul de Capitală Culturală Europeană. ”Porțile noastre sunt deschise și mi se pare firesc ca ambele teatre clujene să fie instituții ale tuturor clujenilor, indiferent de naționalitate și religie” – a conchis directorul.

Manifestându-și sprijinul privind conținutul documentului, Mihai Măniuțiu, directorul Teatrului Național Cluj speră ca orașul să devină într-adevăr un oraș european ”mai ales în vâltoarea care se găsește în Europa în momentul de față. Ea este supusă unui examen pe care trebuie s-o treacă pentru ca noi toți să putem supraviețui ca europeni. Această cartă încearcă să elimine anumite divergențe, evident, într-un oraș cu comunități tradiționale, aflate într-o legătură spirituală adâncă cu acest teritoriu. Pe de altă parte, cred că este o bilă albă în câștigarea titlului de Capitală Culturală Europeană, prin faptul că noi ne manifestăm la un nivel conștient. Am semnat carta pentru că trebuie să eliminăm conștient toate separațiile. Da, există ziua maghiarilor, a evreilor, a românilor. Dar nu suntem oare cu toții aceeași comunitate, nu sunt zilele noastre, a tuturor în cadrul unui oraș european care poate să devină un model într-un moment foarte greu pentru Europa? Atât, cât am putut dezvolta, relația noastră cu teatrul maghiar este de această factură” – a precizat Mihai Măniuțiu.

Documentul a fost semnat de către: Hegedüs Csilla (Uniunea Democrată Maghiară din România), Szakáts István (Fundația Altart), Könczei Csilla (Fundația Tranzit),  Lăcătuș Petru Alin (Uniunea Civică a Tinerilor Romi din Cluj), Mihai Măniuțiu (Teatrul Național din Cluj), Lucian Năstasă Kovács (Muzeul de Artă din Cluj), Rarița Sbranca (Federația ”Fabrica de Pensule”), Soós Anna (prorector al Universității Babeș-Bolyai), Wilfried Schreiber (Forumul Democrat al Germanilor din România), Schwarz Róbert (Comunitatea Evreilor din Cluj), Szép Gyula (Opera Maghiară din Cluj),  Marius Tabacu (Filarmonica de Stat Transilvania din Cluj), Tompa Gábor (Teatrul Maghiar de Stat din Cluj), Gergely Balázs (Asociația ”Clujul Comoară”), Greta Elena (Asociația Romă din Cluj) și Tonk Márton (Universitatea SAPIENTIA). La eveniment a participat Laczikó Enikő, secretar de stat al Departamentului pentru Relații Interetnice.

 Documentul poate fii descărcat și citit aici.