UDMR a elaborat un pachet de propuneri legislative de modificare în mai multe aspecte a Legii Educației, în vederea  promovării unui sistem educațional centrat pe elev și a soluțiilor necesare pentru depășirea subfinanțării sistemului educațional. 

Proiectul prevede, printre altele, o finanțare centrată pe nevoile copilului, oferă oportunități de formare pentru profesori, reglementează programul ”o masă caldă la școală” și cel de after-school, în instituțiile de învățământ. Pachetul complet de propuneri a fost elaborat, după consultarea cu experți, de Kelemen Hunor, președintele UDMR, Szabó Ödön, viceliderul grupului UDMR din Camera Deputaților, Novák Csaba Zoltán, senator, și de politicieni de specialitate în educație ai Uniunii.

Szabó Ödön, viceliderul grupului UDMR din Camera Deputaților, a precizat faptul că Legea Educației adoptată în 2011 a fost modificată de mai multe ori în ultimii ani, dar nu întotdeauna în direcția cea bună. Uniunea a inițiat o serie de consultări ample în acest sens în baza cărora a elaborat, ulterior, pachetul cuprinzător de propuneri, care nu se va concentra numai asupra prevederilor care reglementează educația în limbile minorităților naționale, dar propune schimbări care vizează tot sistemul educațional românesc, pentru ca acesta să fie centrat în mod real pe nevoile și prioritățile copilului, elevului, studentului.

Bacalaureat diferențiat

Modificarea UDMR ar introduce susținerea Bacalaureatului pe două nivele care, în practică, se bazează pe modelul altor țări din UE. Este vorba despre un examen  de Bacalaureat diferențiat după gradul de dificultate al subiectelor pe două nivele, oferind posibilitatea ca elevul, după finalizarea studiilor liceale, să aleagă între Bacalaureatul standard și cel cu nivel ridicat. "În prezent, doar 50% dintre elevi participă, cu succes, la examenele de maturitate, în timp ce cealaltă jumătate nu corespunde așteptărilor, poate nici nu ajung la această testare. Dacă propunerea noastră de modificare va fi adoptată, vom avea posibilitatea susținerii unui examen de Bacalaureat pe două nivele: examenele standard ar putea include subiecte de dificultate medie, în timp ce examenul de Bacalaureat de nivel ridicat  ar consta în subiecte mai dificile. Însă, elevii care aleg să susțină acest tip de examen ar putea beneficia de numeroase avantaje pe parcursul anilor de facultate", a declarat deputatul Szabó Ödön.   Politicianul a spus că despre posibilitatea introducerii Bacalaureatului diferențiat pe două nivele au fost purtate discuții și cu unii reprezentanți ai ministerul de resort, iar aceștia, la o conferință pe teme educaționale, au recunoscut, de asemenea, necesitatea introducerii unei astfel de modificări sau a uneia similare, precum cea a unui Bacalaureat profesional, în sistemul de învățământ românesc.

Programele ”After-school” și ”O masă caldă la școală” – obligatorii în unitățile de învățământ preuniversitar

În anii precedenți, inclusiv la presiunea UDMR, Guvernul a lansat un program pilot cu scopul de a introduce în școli programul ”o masă caldă la școală”. Din păcate, doar 27 din cele 50 de instituții de învățământ care au participat la program au reușit să pună în practică prevederile  acestuia.  Modificările propuse de UDMR au stabilit un nou cadru comun pentru programul de masă caldă și pentru cel de after-school, în așa fel încât până în 2030 toate instituțiile de învățământ, autoritățile locale să fie obligate să pregătească infrastructura necesară implementării acestor două programe.

Astfel, acele administrații locale care investesc și îndeplinesc cerințele legale vor deveni parte a programului finanțat din bugetul de stat imediat în anul școlar următor. „Oferim posibilitatea administrațiilor locale ca, în cazul în care decid să înființeze cantine școlare sau sală de mese, după obținerea avizelor și acreditărilor necesare costurile de aprovizionare și funcționare ale acestora să  poată fi suportate din bugetul de stat, mai precis al Ministerului Educației. Practic, administrația locală, printr-o investiție minimă, poate asigura pe termen lung bazele acordării unei mese de calitate pentru toți copiii din comunitate", a subliniat Szabó Ödön.

În același timp, deputatul a menționat că în localitățile în care deja funcționează programul after-school / școală după școală, și în care s-a rezolvat problema mesei de prânz pentru copii, a scăzut semnificativ rata abandonului școlar și a crescut nivelul de performanță al elevilor.

"În cadrul programului educațional after-school, practic, se oferă îndrumare educațională de către profesori copiilor, iar cei care au un nivel mai slab de performanță sunt ajutați  să se dezvolte și să atingă în mod real media de cunoștință a clasei. Totodată, se pot dezvolta mai bine și progresează  și acei copii care sunt capabili de performanță superioară și care pot fi dezvoltați spre excelență educațională. Astfel, nu doar diminuăm sarcina părintelui, dar ajutăm și copilul să fie fiecare mai performant după propriile capacități", a precizat Szabó Ödön.

Trebuie redus numărul obligatoriu de elevi pentru funcționarea claselor și este nevoie de un sistem de finanțare mai previzibil

Modificările propuse de Uniune ar prevedea posibilitatea funcționării claselor școlare și cu un efectiv mai mic de elevi.

„Numeroase instituții de învățământ au fost dezavantajate de acea prevedere din Legea Educației care reglementează efectivul claselor, motiv pentru care este necesar să se modifice aceste cifre: să se reducă limita inferioară, dar și media copiilor din clasă", a declarat Szabó Ödön, adăugând că Uniunea propune, de asemenea, modificări și în finanțarea normativă, în școlile în care există clase simultane. În acest ultim caz, clasele simultane ar primi în mod obligatoriu un normativ per capita dublu. Astfel, dacă propunerea de modificare va fi adoptată,  în școlile cu predare în clase simultane, din  comunitățile dispersate geografic sau lingvistic, salariile profesorilor ar putea fi acoperite din finanțarea normativă.

Specialistul în educație al Uniunii a precizat, totodată, faptul că ar fi necesar ca într-o clasă cu profil vocațional, de artă, de exemplu, să se poată face organizarea de grupuri în clasă și cu un număr mai mic de elevi: dacă până în prezent elevii care au  studiat un anume instrument nu puteau fi decât minim 10, potrivit noii propuneri legislative, chiar și 4-6 elevi ar fi suficienți pentru înființarea unei grupe. Aceeași propunere a fost inițiată și pentru clasele învățământului profesional, tehnic și dual.

Totodată, propunerile Uniunii ar introduce o finanțare integrală a claselor gimnaziale din educația alternativă, rezolvând, astfel, spre exemplu, problemele claselor cu predare în regim Step by Step și Waldorf.  Astfel, în bugetul Ministerului Educației ar fi prevăzute fonduri separate pentru aceste programe, nu numai la nivelul claselor primare, cum se procedează în prezent.

 Educație centrată pe elevi, reducerea materiei de studiu

„Așa cum am formulat în programul electoral al UDMR de la alegerile parlamentare, propunem o educație centrată pe elevi. Milităm pentru reducerea materiei de studiu, pentru că elevii sunt suprasolicitați, iar curricula școlară va trebui elaborată ținând cont de adaptarea la specificul vârstei, a capacității de asimilare de cunoștințe noi, fără a realiza o hiperaglomerare a planurilor de învățământ”, a arătat viceliderul grupului UDMR din Camera Deputaților, Szabó Ödön, adăugând că Uniunea propune și reducerea temelor de casă.

Conform inițiativei, profesorii ar putea da elevilor teme de casă doar la fiecare a doua oră, dar ar primi mai multă autonomie în organizarea educației din clase printr-o curriculă școlară mai flexibilă.

Învățământ dual universitar

O altă prevedere a propunerii legislative ar extinde sprijinirea așa numitului învățământ dual – care presupune și o formare practică, în cadrul companiilor – de la nivelul liceelor la nivelul universitar. „A fost o cerință exprimată de sfera antreprenorială. Întreprinderile ar dobândi, astfel, angajați mai bine pregătiți, cu o formare practică, iar această formare s-ar socoti drept experiență în domeniu. Întreprinderile și-au exprimat interesul de a investi în această formă de învățământ și la nivel universitar”, a spus deputatul.

Practic, am preluat un model funcțional de la nivel preuniversitar și îl extindem la cel universitar. Parteneriatele cu zona antreprenorială ar fi mult mai facile. Inițiativa a ținut cont și de studiile realizate de universitățile de prestigiu din România care au arătat că o reglementare a învățământului dual universitar ar fi de bun augur atât pentru învățământul superior, cât și pentru zona de business.

Importanța educației timpurii 

Potrivit proiectului, ar putea fi înființate grupuri pregătitoare pentru îngrijirea copiilor cu vârsta cuprinsă între doi și trei ani, în condițiile în care copiii de doi ani sunt inserați mai greu în învățământul preșcolar, prin urmare au apărut o serie de probleme. „Prevederea vine în ajutorul părinților care trebuie să se întoarcă la muncă după 2 ani de concediu de creștere a copilului, dar ai căror copii sunt înscriși cu dificultate în grupa mică de grădiniță”, a arătat Szabó Ödön. Acesta a adăugat că propunerea ar integra și profesia de bonă, în educația timpurie, în special antepreșcolară: "Această profesie nu era reglementată la momentul adoptării actualei Legi a Educației, așa că nu avea cum să fie inclusă pe lista personalului nedidactic. Cei care au participat la formarea profesională de bonă, nu au reușit să se angajeze conform pregătirii lor, în sistemul instituțional de educație timpurie. Acest lucru a fost, de asemenea, corectat ".

Anul trecut, printr-un pachet amplu de modificări legislative, am îmbunătățit situația creșelor, modificările propuse în acest an vizează crearea cât mai multor locuri în creșe și finanțarea acestora din bugetele locale sau chiar din bugetul central. Totodată, deputatul UDMR a subliniat faptul că, în conformitate cu proiectul, administrația locală poate stimula întoarcerea părinților la locul de muncă prin acordarea unor tichete de creșă, ca și ajutor, pentru a fi folosite la achitarea contribuției lunare de întreținere datorată de părinți, respectiv reprezentații legali ai copilului, atât în cadrul sistemului public, cât și cel privat de educație timpurie. În momentul de față unitățile administrativ-teritoriale care ar avea fonduri suficiente și intenția de a sprijini această cauză, sunt nevoite să respingă sute de cereri în lipsa unei reglementări în acest sens.

Inițiativa UDMR va fi dezbătută mai întâi de Camera Deputaților, iar decizia finală în cazul acestui proiect de lege va fi luată de Senat.